> Suprafata: 6.639 km2;
> Populatie: 326.222 locuitori
> Numar salariati: 56.700 persoane
> Rata somajului: 7,2%
> Castig salarial mediu net: 531 lei/persoana

> Numar de unitati locale: 27
> Prime brute subscrise: 41,41 milioane lei
> Numarul mediu de persoane ocupate in asigurari: 202
> Cheltuieli cu remuneratiile personalului 3,44 milioane lei
> Densitatea asigurarilor: 118 lei/locuitor
> Raportul salariatilor in asigurari la total locuitori: 1/1.630

Manastirea Sumuleu din Miercurea Ciuc

Incadrandu-se armonios in zona centrala a Carpatilor Orientali, pe platforma Transilvaniei, Harghita, desi este unul dintre cele mai mici judete, reprezentand doar 2,8% din teritoriul tarii, gazduieste unele dintre cele mai frumoase monumente ale naturii din tara noastra: Lacul Rosu, Lacul Sfanta Ana, Baile Tusnad si Cheile Bicazului.

Situatia economiei la nivel national, aflata in recesiune, dupa decembrie 1989, s-a reflectat, in mod evident, si in viata economica si sociala a judetului Harghita. Astfel, in primii ani ai procesului de tranzitie, au scazut brusc volumul de productie si cel de export, iar somajul a devenit un element constant al vietii economico-sociale.
Ca dovada, in cei 18 ani de dupa Revolutie, numarul salariatilor, la nivelul judetului, s-a redus cu 25% fata de anul 1989.

Sectorul privat, care si-a facut aparitia incepand cu anul 1990, din motive obiective, nu a putut contracara, in totalitate, efectele negative inregistrate.
Totusi, activitatile industriale s-au dezvoltat in perioada de tranzitie, mai ales in ceea ce priveste exploatarea si industrializarea lemnului, industriile alimentara, textila, tricotaje si confectii.

Comertul si serviciile, desi au pondere mai mica, au devenit ramuri dinamice, majoritatea activitatilor comerciale si de prestari servicii realizandu-se prin unitati cu capital privat, care se fac tot mai mult simtite in toate domeniile activitatii economice si sociale.
Pornind de la resursele materiale si umane existente, s-a dovedit ca economia judetului prezinta un inalt grad de varietate si complexitate, cu reale posibilitati de dezvoltare.

De asemenea, autoritatile, precum si societatile private, nu au neglijat potentialul
turistic deosebit al judetului, reprezentat mai ales prin statiunile balneoclimaterice, Baile Tusnad, Borsec, Lacul Rosu sau monumente ale naturii, precum Lacul Sfanta Ana, Cheile Bicazului, etc.

Cu subscrieri totale de aproape 41,4 mil. lei (11,4 mil. EUR), industria asigurarilor din judet a reprezentat la sfarsitul anului 2005, 0,94% din piata asigurarilor din Romania (n. red.: 1,91% daca nu luam in considerare subscrierile aferente Bucurestiului).

La finele anului 2005, Harghita ocupa locul 25, intr-un clasament al judetelor din Romania dupa volumul de prime brute subscrise, piata de profil avand totusi, o dinamica superioara dezvoltarii economice a judetului, la nivel national.
Prin comparatie cu 2004, anul 2005 a adus o crestere de 24,6% in moneda nationala, in EUR cresterea fiind de 39,4 procente.

Precum am mentionat anterior, desi marcata de lipsa unor investitii majore, fie ca vorbim despre capitalul strain, fie despre cel national, piata asigurarilor din judetul Harghita se situeaza mult peste nivelul dezvoltarii economice locale.

Cei 18 ani de tranzitie si-au pus totusi amprenta si asupra dezvoltarii pietei asigurarilor din judet. Astfel, chiar si in acest moment exista mai multe piedici carora asiguratorii stabiliti in Miercurea-Ciuc, resedinta de judet a Harghitei, trebuie sa le faca fata.

Gabriella BIRO, Directorul Sucursalei Miercurea-Ciuc a ARDAF, explica: "Este o realitate faptul ca o parte semnificativa din subscrieri, care teoretic ar trebui sa se reflecte in portofoliul asiguratorilor din judetul nostru, iau calea Bucurestiului sau a altor mari centre regionale".
In acelasi timp, "populatia judetului Harghita este relativ redusa, iar persoanele care traiesc in mediul rural depasesc 60% din total, acest fapt transformand incheierea asigurarilor intr-o activitate destul de dificila", considera Klara VIZI, Directorul UNITA Miercurea-Ciuc.

O alta problema amintita de asiguratorii din judetul Harghita este si reducerea numarului salariatilor in asigurari in ultimii ani, precum si lipsa unui personal calificat in domeniu. Sprencz TAMAS, Directorul ASIBAN Miercurea-Ciuc, a declarat: "La nivelul judetului, ne confruntam de cativa ani, cu o scadere a numarului persoanelor care doresc sa-si faca o cariera in domeniul asigurarilor. Tot mai multi angajati prefera sa se reorienteze catre celelalte sectoare financiare, precum domeniul bancar, leasing etc".

Corelat cu aceasta, mentionam si o slaba cultura a asigurarilor la nivelul judetului, aspect remarcat si de liderii companiilor de asigurare. "Pe de o parte aceasta este aproape inexistenta, iar pe de alta, asiguratorii nu ii apreciaza suficient pe cei care o au", ne-a relatat Pall ERNO, Director ASIROM.

Nu in ultimul rand, reprezentantii companiilor de asigurari din top 10, la nivelul judetului, atrag atentia asupra unei lipse a obiectivelor majore asigurabile, precum si asupra raritatii agentilor economici puternici.

In aceste conditii, exprimate mai sus de catre asiguratorii din judet, pe care le putem cataloga ca fiind vitrege, afirmatia ca "omul sfinteste locul" se aplica si in caracterizarea pietei asigurarilor din Harghita.
Tenacitatea, profesionalismul, increderea si relatiile stranse si personale cu clientii au avut un rol decisiv in obtinerea rezultatelor din ultimii 2 ani, pe care le putem considera deosebite, in contextul conditiilor date.

"Desi judetul Harghita prezinta o serie de dezavantaje, precum populatia scazuta si potentialul economic redus, cu eforturi sustinute, consider ca am reusit sa ne atingem obiectivele propuse. Am urmarit permanent in activitatea noastra intelegerea cat mai buna a nevoilor clientilor nostri pentru a le putea oferi cele mai potrivite solutii, lucru reflectat si in rezultatele obtinute", a explicat Aranka Adelka EROSS, Director Sucursala OMNIASIG.

Increderea in perspectivele stabile de dezvoltare a pietei de asigurari la nivel judetean a fost exprimata, in acest context, si de catre Janos SALAMON, Director Sucursala ALLIANZ-TIRIAC: "Piata de asigurari la nivel judetean este putin concentrata, astfel ca putem sa diversificam pachetele de produse oferite clientilor. Fiind mereu aproape de nevoile acestora si oferind cele mai adecvate produse, sunt convins ca se poate realiza o crestere profitabila la nivelul pietei de asigurari din judet".

In ceea ce priveste subscrierile, se poate remarca un echilibru intre primele contabilizate pe segmentul persoanelor juridice si cel al persoanelor fizice, cu o orientare accentuata spre sectorul IMM, care castiga tot mai mult teren.

De asemenea, exploatarea potentialului reprezentat de catre noile clase de asigurari este o alta tendinta sesizabila. Astfel, "am mers pe asigurarile de locuinte la nivel judetean, incercand sa satisfacem nevoia de protectie a populatiei din mediul rural", ne-a declarat Klara VIZI.

La nivelul judetului Harghita, in portofoliul majoritatii companiilor de asigurari ponderea cea mai mare o au asigurarile auto (n. red.: mai putin in cel al ASIROM cu 49% din portofoliu asigurari de viata), fapt care tinde sa devina o regula la nivel national.

Vis-a-vis de aceasta, trebuie sa remarcam si faptul ca, in judetul Harghita, rata daunei este mult sub media nationala pe segmentul "clasic" al asigurarilor auto.

"Rezolvarea unei daune nu trebuie sa depinda de politica firmei, ci de anumite reguli clare si bine stabilite. Calculul RCA ar trebui sa impuna, in acest context, ca un varf de lance in politica fiecarei companii", ne-a declarat Albert BENCZE, Director Sucursala BT Asigurari. Acesta a mai precizat ca anul 2006 a reprezentat o explozie a asigurarilor la nivel national, fapt reflectat si la nivelul judetului, cu prognoze pozitive de mentinere a acestui trend si in anul 2007.

In ceea ce priveste situatia intermedierii in asigurari, sucursalele locale ale primelor zece companii de profil nu se pot lauda cu o pondere prea mare a primelor intermediate de catre brokeri, fie ei regionali, fie nationali. In fapt, se poate constata ca exista doar o singura societate locala de brokeraj in asigurari, MAKLER-SIG, inregistrata in Odorheiul Secuiesc, si care activeaza de peste zece ani in domeniu.

"Activitatea de brokeraj in asigurari este foarte importanta pentru companiile de asigurare, lucru care, insa, nu se reflecta la un nivel adecvat in cazul judetului nostru. Suntem in relatii stranse cu asiguratorii din judet, volumul de prime intermediate fiind insa unul nesemnificativ, fapt datorat, in mare parte, lipsei obiectivelor majore asigurabile, precum si influentei companiilor de brokeraj de la nivel central, preferate la incheierea contractelor", a mentionat Alfred KOFFOL, Director General MAKLER - SIG.
Desi companiile de asigurari si-au dezvoltat o forta de vanzare bine pregatita si orientata spre standarde inalte de calitate in relatiile cu clientii, acestea s-au aratat deschise si spre o viitoare imbunatatire a relatiilor cu intermediarii in asigurari.
"Intelegem importanta intermediarilor si rolul acestora in piata de asigurari si, de aceea, unul dintre obiectivele strategiei pentru 2007 il reprezinta dezvoltarea acestui canal de distributie", a precizat Janos ORBAN, Director Sucursala BCR Asigurari.

In ceea ce priveste colaborarea cu brokerii, exista insa si o exceptie - GENERALI Asigurari. "Am pus in aplicare, cu destul de mult succes as putea spune, strategia grupului de colaborare intensiva cu societatile de brokeraj in asigurari. Ne putem lauda cu o cota de 50% din subscrieri intermediata de catre brokeri", ne-a declarat Monica MOSOIU, Director al GENERALI Miercurea-Ciuc.

La intrebarea "Ce obiective aveti pentru anul 2007?", asiguratorii din Harghita au raspuns ca mizeaza pe diversificarea portofoliului propriu de clienti si pe cresterea volumului de prime brute subscrise. De asemenea, in 2007, companiile vor pune accent si pe extinderea retelei de vanzari, stabilirea parteneriatelor cu brokerii din judet si din afara acestuia, precum si pe perfectionarea profesionala a personalului in scopul furnizarii de solutii eficiente privind protectia clientilor impotriva riscurilor asigurabile.

Directorul ASIBAN, Sprencz TAMAS, a precizat: "In acest an ne propunem ca tinte principale cresterea cu 30% a primelor brute subscrise la nivelul Sucursalei si dezvoltarea retelei de vanzari, pentru a raspunde cat mai bine cererii clientilor. Nu in ultimul rand, urmarim o pozitionare mai buna in ierarhia interna a companiei, precum si echilibrarea structurii portofoliului".

Si pentru ARDAF, 2007 aduce o serie de noi provocari: "In acest an intentionam sa dezvoltam politica noastra de cucerire a cotei de piata, dublata de crestere in conditii de profitabilitate. De asemenea, urmarim o remodelare si o echilibrare a structurii portofoliului prin orientarea spre noi clase de asigurari, in afara de cea auto. Vom continua sa aplicam noi metodologii de apropiere fata de clienti, inclusiv in procesul de solutionare a daunelor, fapt ce va contribui la cunoasterea cat mai buna a necesitatilor acestora", a declarat Gabriella BIRO, Director ARDAF Harghita.

Pornind de la realitatile existente in judet, putem afirma ca profesionalismul si dorinta de performanta a liderilor si specialistilor companiilor de asigurari vor depasi impedimentele de natura economica si sociala, si ca asiguratorii vor reusi sa obtina rezultate notabile si sa-si atinga obiectivele strategice propuse pentru 2007.

Oleg DORONCEANU

Click aici pentru a vedea rezultatele companiilor de asigurari din Harghita!

> Suprafata: 6.714 km2
> Populatie: 580.851 locuitori
> Numar salariati: 124.200 persoane
> Rata somajului: 4,6%
> Castig salarial mediu net: 671 lei/persoana

> Numar de unitati locale: 33
> Prime brute subscrise: 64.30 milioane lei
> Numarul mediu de persoane ocupate in asigurari: 270
> Cheltuieli cu remuneratiile personalului: 4.66 milioane lei
> Densitatea asigurarilor: 113.5 lei/locuitor
> Raportul salariatilor in asigurari la total locuitori: 1/2.170

Palatul Cultural din Targul Mures

Judetul Mures este situat in zona central-nordica a Romaniei, si reprezinta aproximativ 3% din intreaga suprafata a tarii. La 18 martie 2002, potrivit rezultatelor recensamantului, populatia stabila a judetului Mures a fost de 580.851 locuitori (53,2% romani, 39,3% maghiari, 7% tigani, 0,3% germani si alte etnii), ocupand locul 14 in ierarhia judetelor tarii, cu o pondere de 2,7%.

Suprafata agricola este de 409.750 ha, fiind utilizata ca teren arabil in proportie de 54,4% (222.730 ha). Restul este reprezentata de pasuni - 27,5% (112.872 ha), fanete - 15,4% (63.144 ha), vii si pepiniere viticole -1,2% (4.742 ha), livezi si pepiniere pomicole - 1,5% (6.262 ha).
Resursele naturale ale solului si subsolului - gazul metan, zacamintele de sare, rocile pentru constructii si lemnul de padure - sunt utilizate in industrie, ca materii prime si combustibil energetic.

De remarcat este si faptul ca judetul Mures se inscrie cu o importanta pondere in productia industriala nationala. Structura acesteia se prezinta astfel: industria chimica a cauciucului si maselor plastice - 47,05 %, industria alimentara - 17,74 %, industria de exploatare si prelucrare a lemnului - 9,69 %, industria produselor din minerale nemetalice - materiale de constructii, sticla, portelan, faianta - 7,95 %, industria de masini, echipamente, aparate electrice si prelucrarea metalelor - 7,54 %, industria textila si a confectiilor din textile, piele si blana - 6,65 %.

Din totalul de 1.846 km de drumuri publice, 18% reprezinta drumuri de interes national, 40% fiind de importanta judeteana si 41 % de interes comunal.
Turismul este sustinut de existenta unei infrastructuri moderne, dezvoltate, cuprinzand in total 94 unitati de cazare intre care 17 hoteluri, 5 hanuri si moteluri, 4 campinguri, 63 de vile si pensiuni turistice si 3 tabere pentru elevi si studenti, ce dispun de un total de 6.835 locuri de cazare.

"Mihai Viteazul" - monument reprezentativ din Targul Mures

Asigurarile muresene au inregistrat un an bun in 2006, cu o crestere medie de aproximativ 60%, calculata la nivelul companiilor vizitate de catre reprezentantii Programului "Unde Ma Asigur?". Pe de alta parte daunele au crescut si ele, dar nu intr-un ritm la fel de alert. Cresteri se inregistreaza pe mai toate clasele de asigurari, cu exceptia sectorului de viata care, per total, a scazut.

"Judetul Mures beneficiaza de un parc auto foarte mare, raportat la marimea judetului, iar transporturile sunt o ramura economica extrem de activa, caracteristici care influenteaza in mare masura structura portofoliilor companiilor de asigurari", a declarat, pentru reprezentatii Programului "Unde Ma Asigur?", Viorel BUTILCA, Directorul Sucursalei UNITA Mures, surprinzand prin aceasta constatare un element specific al industriei locale de profil.

Daca in alte judete aceasta clasa de asigurari se incadreaza in media nationala care graviteaza in jurul valorii de 70% din totalul portofoliului, in Mures se pot intalni situatii atipice extreme. "Ponderea foarte mare, de 90%, a asigurarilor auto reflecta in mod real structura potentialului asigurabil, respectiv cererea de pe piata locala", a specificat Aurel CIOCA, Director ASTRA-UNIQA Targu-Mures.

Ceea ce salveaza insa situatia si genereaza, cel putin aparent, un profit, este o rata a daunei mult sub valoarea medie nationala, fapt constatat in cadrul mai multor companii de profil.

Toate acestea sunt valabile chiar in conditiile in care judetul este traversat de un important drum european, E60, si de cateva drumuri nationale, care fac din el un nod al transportului rutier din centrul tarii. "Aici este practic locul in care se intalnesc principalele rute care unesc provinciile istorice ale Romaniei", a subliniat Cornel VINTELERIU, Directorul ASIBAN Mures.

Ca in mai toate judetele, asiguratorii doresc sa-si diversifice portofoliul, cautand noi oportunitati de business. Fie ca este vorba de sectorul agricol, de asigurari de bunuri sau de produse complexe dedicate intreprinderilor mici si mijlocii, este evident ca toti asiguratorii cauta sa iasa "cu obrazul curat" din "stransoarea" asigurarilor auto. "Cred ca piata mureseana de asigurari este in momentul de fata dominata, in proportie de 85%, de asigurarile auto. Diversificarea se poate face si prin asigurarile agricole, intrucat interesul micilor fermieri creste pe zi ce trece", a adaugat Horatiu Titus TRICA, Director ARDAF Targu-Mures.

Daunalitatea este totusi un factor foarte important pentru piata asigurarilor din judet, iar cifrele sunt de invidiat de catre multe alte judete din tara. De subliniat din nou este si faptul ca volumul daunelor nu a avut acelasi ritm de crestere cu volumul primelor brute subscrise. Un exemplu elocvent in acest sens este OMNIASIG, care a inregistrat o crestere a volumului de prime de circa 35% in primul trimestru al anului in curs comparat cu aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce cresterea volumului de daune a crescut nesemnificativ.

Daunele devin un subiect din ce in ce mai interesant al vizitelor reprezentantilor Programului "Unde Ma Asigur?", fie prin valoarea mare, fie prin spectaculozitatea lor, reusind sa-si faca tot mai mult loc in sectiunea dedicata lor din cadrul articolului. Din punct de vedere al spectaculozitatii incidentului, titlul de "Dauna Anului" pentru judetul Mures este atribuita unei explozii la o instalatie de gaz metan asigurata de catre ASIROM.

Ca valoare insa, cea mai mare dauna relatata de catre unul din asiguratorii vizitati a fost inregistrata de sucursala locala a UNITA. "Este vorba despre un accident rutier petrecut in Italia, care s-a soldat si cu victime omenesti", ne-a dezvaluit Viorel BUTILCA.

Analizand diversificarea portofoliului consideram ca este important sa vorbim despre ASIROM Mures. Astfel, chiar daca ASIROM, la nivel national, este orientat catre persoane fizice, la nivelul judetului Mures compania a reusit sa atraga mari clienti corporate. "E.ON, compania care detine reteaua de distributie si exploatare a gazului metan in regiune este asiguratul nostru si ne putem mandri cu o mare acoperire in cadrul acestei companii. De asemenea, nici sectorul IMM nu ne este strain, intrucat am facut mari eforturi pentru a mentine clientii existenti si pentru a atrage noi clienti", a detaliat Lucian SAVU, Director ASIROM Mures.

Oficialul citat mai sus ne-a mai declarat ca: "asiguratorii care au stiut sa exploateze faptul ca zona maghiara este predispusa la asigurari de viata au avut de castigat un volum serios de prime".

Inovatia are un cuvant greu de spus in asigurari, chiar si pe plan local, initiativele curajoase aducand castiguri considerabile. In acest sens, "am incheiat un parteneriat cu Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC) pentru a putea intra in contact cu cat mai multi intreprinzatori si pentru a putea fructifica potentialul asigurabil din acest segment economic", a declarat Sorina CRACIUN, Director GENERALI Targu-Mures.

Piata locala de intermediere in asigurari este o piata care a inceput sa subscrie din ce in ce mai mult, dar nu destul. Relatia dintre asiguratori si brokeri nu este una perfecta, dar are potential.

"Colaborarea cu asiguratorii este buna in unele cazuri si mai putin buna in altele. Problemele sunt legate de promovarea produselor non-auto. Asiguratorii au probleme in a-si face intelese produsele de genul asigurarilor de bunuri", ne-a mentionat Ramona KACSO, Director al ASIBROK Targu-Mures.

Piata locala beneficiaza si de serviciile unui nou broker muresean care are planuri de viitor de avergura si anume, WORLD ASSIM.

"Piata sufera din punct de vedere al resurselor umane. Rotatia de cadre a devenit un lucru obisnuit, din pacate, iar atragerea de personal tanar, calificat, este o grea incercare pentru orice asigurator muresean. Am participat si la targuri de job-uri, dar fara prea mult succes", a explicat Viorel BUTILCA, directorul UNITA Targu-Mures.

"Unul din obiectivele pentru anul in curs este continuarea procesului de perfectionare profesionala a personalului in scopul furnizarii de solutii eficiente privind protectia clientilor impotriva riscurilor asigurabile", a adaugat Adriana BOGAT, Director BCR Asigurari Targu-Mures.

In final, putem spune ca certitudinile asiguratorilor locali sunt legate de calitatile lor profesionale si de abilitatea de a le utiliza in mod eficient. In acelasi timp, putem aprecia ca viitorul este legat de capacitatea de diversificare a portofoliilor si de pastrarea unei rate scazute a daunalitatii.

Concluzionand, putem spune ca cel mai mare pericol pentru piata locala este reprezentat de problema lipsei de personal.

Liviu HULUTA

Click aici pentru a vedea rezultatele companiilor de asigurari din Mures!

Mai multe detalii despre piata asigurarilor din Judetele Harghita si Mures puteti afla in Numarul din luna IUNIE 2007 al Revistei PRIMM Asigurari & Pensii.