Inapoi la www.1asig.ro



Unde Ma Asigur?
  by
Media XPRIMM
INSURANCE Profile
   Buletin Informativ de Asigurari
Nr. 34, 28 aprilie 2009

CALARASI

Programul
"Unde Ma Asigur
?"

Parteneri Media

1asig.ro

XPRIMM Newsletters

Revista PRIMM Asigurari&Pensii
Revista PRIMM Asigurari&Pensii

Revista de Specialitate Insurance PROFILE
Insurance PROFILE


Forum Unde ma ASIGUR


Millenium Insurance Broker


Casco Ieftin

Safety Broker

Revista PRIMM
Anuarul Asigurarilor
Judetul
Calarasi



Judetul CALARASI

> Resedinta de judet: Calarasi
> Suprafata: 5.088 km2
> Populatia: 319.701 locuitori (recensamant 2001)
> Numar salariati: 47.689 (decembrie 2008)
> Rata somajului: 5,1% (decembrie 2008)
> Castig salarial mediu brut: 1.544/persoana (decembrie 2008)


Piata locala a asigurarilor (2007)


> Numar de unitati locale: 21 (2005)
> Prime brute subscrise: 38,56 milioane lei
> Numarul mediu de salariati permanenti in asigurari: 168
> Cheltuieli cu remuneratiile personalului: 3 milioane lei
> Densitatea asigurarilor: 120,62 lei/locuitor
> Raportul salariatilor in asigurari la total locuitori: 1/1.903


Asigurari peste nivelul economic al judetului


Situat in Sud - Estul regiunii Muntenia, pe malul stang al fluviului Dunarea - bratul Borcea -, judetul Calarasi se situeaza din punct de vederea al dimensiunii suprafetei intre primele 30 de judete ale Romaniei (2,1% din suprafata totala a tarii). Organizarea administrativ-teritoriala a Calarasilor cuprinde 2 municipii (municipiul resedinta de judet Calarasi - peste 70.000 locuitori - si municipiul Oltenita - circa 27.000 locuitori), 3 orase (Budesti, Fundulea si Lehliu Gara), 50 de comune, respectiv 159 de sate.
Populatia judetului Calarasi inglobeaza 1,4% din populatia Romaniei, dintre care un procent de sub 40% traind in mediul urban, gradul de urbanizare a populatiei judetului fiind sub media pe tara.


Economia: de la stabilizare la dezvoltare


Industria judetului este profilata, in cea mai mare parte, pe activitati prelucratoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare (aceasta contribuind in cea mai semnificativa proportie la productia industriala a judetului), industriei confectiilor din textile, industriei celulozei, hartiei si cartonului, industriei materialelor de constructii, constructiilor navale, metalurgice s.a.m.d.

Principalele centre economico-sociale ale judetului sunt: Calarasi (cel mai mare centru financiar, social, cultural si administrativ), Oltenita si Lehliu Gara. Economia calaraseana a suferit un regres intre 1989 si 2000, din cauza falimentului a doua mari unitati industriale ale judetului (NAVOL Oltenita si SIDERCA Calarasi).

Dupa anul 2000, urmeaza o perioada de stabilizare a economiei locale, urmand cu anul 2005 o crestere a acesteia, mari investitori deschizandu-si in judet unitati de productie, crescand prin aceasta numarul locurilor de munca (SAINT-GOBAIN si ROMPLY in Calarasi si MARTIFER in Lehliu Gara). In acelasi timp, alte companii cu capital strain au anuntat proiecte de investitii, in special in Calarasi, Lehliu Gara si Budesti.

Astfel, in industria textila activeaza societatea CATEX, in industria alimentatiei - producatorul de mezeluri ALDIS si AVICOLA Calarasi. In industria agricola sunt prezente NUTRICOM Oltenita si AGRO Chirongi, in vreme ce in industria siderurgica activeaza companiile REPSID si ZAFA. Industria constructoare de nave are ca principal jucator societatea cu sediul in municipiul Oltenita, STENDOR. Alte societati calarasene importante sunt: SAINT GOBAIN GLASS Romania (producator, transformator si distribuitor de materiale de sticla, ceramica, materiale plastice, fonta), MARTIFER (producator de combustibil biodiesel) si producatorul de mobila CASA SIMION.

Fiind un judet de campie, agricultura este activitatea economica principala a judetului Calarasi. Baza agriculturii o reprezinta terenurile agricole, care masoara circa 427.000 hectare. Aceasta stare de fapt a propulsat Calarasiul in fruntea judetelor Romaniei din punct de vedere al productiei de grau, orz sau floarea-soarelui.

In pofida faptului ca judetul este aflat in vecinatatea fluviului Dunarea, latura turistica nu este exploatata la capacitatile ei maxime. Numarul mare de ostroave de un mare pitoresc, ramificarea cursului principal al Dunarii prin brate unice, toate acestea creeaza atat un cadru natural ce predispune la relaxare, cat si conditii unice pentru practicarea vanatorii si a pescuitului la nivel sportiv. Atractivitatea peisajelor, precum si punerea in valoarea a elementelor enumerate mai sus ar putea constitui premisele evolutiei turismului calarasean, judetul putand dezvolta segmentul de turism sportiv intr-un cadru natural inedit. De asemenea, judetul Calarasi beneficiaza de un potential turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural, monahal, turism verde si agroturism.


Calarasii si criza economica


Contextul crizei economice mondiale, care a provocat schimbari de strategie companiilor si organizatiilor din Romania, a atins si judetul Calarasi. Potrivit Institutului National de Statistica, din luna iulie 2008 pana in luna decembrie 2008, rata somajului a crescut de la 4,4% la 5,1%, iar numarul somerilor - de la 4.686 la 5.463. De asemenea, judetul Calarasi face parte, potrivit Biroului de Credit, din categoria judetelor cu cei mai multi restantieri, dupa Giurgiu si Ilfov.

Astfel, TENARIS SILCOTUB (cel mai important producator roman de tevi din otel fara sudura) a anuntat la inceputul lunii martie 2009 demararea procedurilor de disponibilizare colectiva a 150 angajati, 110 din acestia fiind de la fabrica din Zalau, restul de 40 de la DONASID Calarasi. Uzina de la Zalau numara aproximativ 1.030 de angajati, in timp ce S.C. DONASID Calarasi are circa 300 de angajati.
De asemenea, producatorul de BCA PREFAB anunta la finele anului 2008 ca va disponibiliza circa 500 din cei 700 de angajati ai fabricii de la Calarasi.

In acelasi timp, producatorul de mezeluri ALDIS Calarasi anunta, in decembrie 2008, posibilitatea amanarii unor investitii de circa 10 milioane euro, programate pentru 2009. ALDIS a finalizat anul 2008 cu o cifra de afaceri de 95 milioane euro, cu 8 milioane euro mai mult decat in anul 2007.
In pofida perioadei nefavorabile, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca anunta la jumatatea lunii martie 2009 peste 11.200 locuri de munca disponibile in companiile din toata tara, dintre care cele mai multe locuri disponibile se aflau in Bucuresti, Brasov si Calarasi (peste 500). De asemenea, exista companii care au programate investitii pentru 2009. Una dintre acestea este BRICOSTORE, care urmeaza sa "bifeze" un spatiu in proprietate de circa 5.000 m2 in Parcul Comercial Calarasi. Investitia BRICOSTORE la Calarasi este estimata in jurul cifrei de 10 milioane euro.


Tendinte de crestere


Desi la nivel national Calarasi este plasat, de catre CNSAS, printre ultimele judete ca si potential economic, o parte dintre reprezentantele locale ale companiilor de asigurari nu au tinut cont de aceasta realitate, reusind sa se situeze in prima jumatate a clasamentului intern, pe judete, din punct de vedere al subscrierilor.

Astfel, conditiile naturale propice dezvoltarii agriculturii, potentialul agricol legumicol, cerealier si zootehnic ridicat, fertilitatea ridicata a solului, proprietatea sectorului privat asupra majoritatii terenurilor agricole, tendinta de cresterea a sectorului de servicii si a celui privat, existenta unor firme private reprezentative cu capital strain sau mixt, existenta bazei de cercetare in domeniul agriculturii si pomiculturii, potentialul natural, cultural si istoric pentru dezvoltarea turismului si, nu in ultimul rand, forta de munca calificata in sectoare industriale traditionale (confectii, textile, siderurgie, materiale de constructii) au creat pietei locale a asigurarilor toate premisele necesare unei cresteri peste media nationala, desi o parte semnificativa dintre aceste asigurari sunt transferate direct in capitala.

In acelasi timp, reprezentantele companiilor de profil au identificat ca surse importante de crestere, pe langa binecunoscutul segment auto, si anumite clase de asigurari ce tin de specificul judetului: "Asigurarile de culturi agricole detin o pondere de 20% din portofoliul companiei noastre, totalizand circa 1 milion lei subscrieri in 2008, fapt care a dus la clasarea Sucursalei ALLIANZ-TIRIAC pe primul loc, la nivel national, pe aceasta clasa", a declarat Florian MANEA, Director Sucursala ALLIANZ-TIRIAC.

Judetul Calarasi dispune de terenuri agricole de 427.000 ha, fapt ce plaseaza judetul pe locul 10 la nivel national, dupa suprafata arabila. Pe langa aceasta suprafata importanta, judetul este ferit de fenomenele naturale daunatoare pentru culturi, desi s-au consemnat si caderi de grindina in anumite zone: "Specificul agricol din Calarasi a condus la o pondere a acestei clase de 16,7% in portofoliul nostru (n. red.: 600 mii lei, in primele noua luni ale anului 2008), noi reusind astfel sa cuprindem in asigurare culturile de pe 17% din suprafata insamantata a judetului", precizeaza Maria IONESCU, Director, Sucursala ASIROM.

Baza de ofertare in judet o reprezinta, in principal, asociatiile agricole (n. red.: dar si persoane fizice), unele dintre acestea avand in gestiune terenuri agricole de peste 6.000 ha.
Stimulentele pentru incheierea acestor asigurari au fost subventiile acordate de stat prin Legea nr. 381/2002 si obligativitatea incheierii unei asigurari in vederea obtinerii unui credit de la institutiile bancare.
Care ar fi totusi problemele cu care se confrunta asiguratorii in ceea ce priveste subscrierea pe aceasta clasa? Eliminarea subventiei prevazute in legea mentionata anterior, in anul 2008, ar putea constitui una dintre ele, aceasta facilitate avand un rol esential in convingerea clientilor sa incheie o asigurare.

De asemenea, "este nevoie de mai multa seriozitate din partea companiilor, in ceea ce priveste cotatiile de prima practicate, care de multe ori sunt prea mici in comparatie cu riscurile preluate in asigurare", a declarat Alexandrina IUGA, Director, OMNIASIG Calarasi.
In acest context, valoarea totala a volumului de prime brute subscrise in judetul Calarasi, in perioada financiara aferenta primelor noua luni ale anului 2008, a fost de 9,3 mil. EUR (sub un punct procentual din totalul pietei nationale), ceea ce reprezinta, comparativ cu primele trei trimestre ale anului precedent, o evolutie nominala in moneda europeana de 18,2%. Portofoliul consolidat al pietei locale a avut, in perioada analizata, ca principale componente: asigurari auto facultative CASCO (40%), asigurari obligatorii auto de raspundere civila (28%), asigurari de incendiu si calamitati naturale (11%), asigurari agricole (6%), respectiv asigurari de viata (circa 9%).

Comparativ cu ianuarie-septembrie 2007, in primele noua luni ale anului 2008 cele mai semnificative cresteri nominale le-au inregistrat politele de daune la proprietati (peste 38%), cele CASCO (cu 35% mai mult decat in 3T/2007) si cele de incendiu si calamitati naturale (crestere de 15%).
De asemenea, potrivit datelor comunicate de Institutul National de Statistica, in 2007 un locuitor al judetului Calarasi a achizitionat, in medie, servicii de asigurare de peste 120 lei, in crestere absoluta cu circa 40 lei raportat la 2006. Totodata, pentru perioada analizata, s-a constatat o crestere semnificativa a numarului de angajati cu carte de munca din sfera asigurarilor, de la 116 persoane in anul 2006, la 151 in 2007.

Cifrele prezentate dovedesc faptul ca, din punct de vedere al industriei asigurarilor, judetul se regaseste pe un trend vizibil evolutiv, in care piata de profil se afla intr-un real proces de maturizare, asigurarile tinzand sa reprezinte o ramura din ce in ce mai importanta a economiei la nivel local, precum si din viata locuitorilor, acest lucru fiind sustinut in cea mai mare masura de climatul economic in crestere.


Auto si property - 80% din daune


Valoarea totala a volumului de daune inregistrate de piata calaraseana a asigurarilor in primele noua luni ale anului precedent a fost de 3,95 milioane euro. Pe clase de asigurari, volumele cele mai semnificative de daune avizate si platite au fost aferente asigurarilor de tip property (9%), respectiv de tip auto (72%). Aceasta stare de fapt se datoreaza in cea mai mare masura existentei pe teritoriul judetului a autostrazii Bucuresti-Constanta, conditiilor tehnice necorespunzatoare ale retelei de drumuri comunale, precum si profilului agricol al regiunii.

De altfel, toate aceste caracteristici si toti acesti factori enumerati, care au contribuit la ponderea majoritara a volumului de daune pe segmentele auto si property, reies si din declaratiile liderilor companiilor de asigurare vizitati in cadrul Programului "Unde Ma Asigur?".
In perioada ianuarie-septembrie 2008, compania de asigurare cea mai "pagubita" a fost UNITA, cu pagube totale situate in jurul cifrei de 3,7 milioane lei. De asemenea, cea mai "voluminoasa" dauna avizata si platita de UNITA a fost inregistrata pentru o polita CASCO.

Potrivit lui Gheorghe SPINU, Directorul Sucursalei, "compania a avut de achitat circa 62.000 euro pentru o dauna produsa in Franta, in urma rasturnarii intr-o prapastie a unui cap tractor cu semiremorca".
De asemenea, "dauna record" consemnata de Sucursala Calaraseana a BCR Asigurari a fost produsa tot in urma unui incident rutier: "Cea mai mare dauna avizata si platita, pe care a inregistrat-o Sucursala noastra, a fost pentru o polita CASCO in suma de aproximativ 47.500 lei", a precizat Rozalia MUCERNIUC, Directorul Sucursalei.

Influenta vizibila pe care o are industria auto asupra domeniului asigurarilor, dar mai ales asupra daunalitatii, se reflecta si in cea mai "consistenta" dauna avizata si platita de ASIROM Calarasi: 35.500 lei pentru o polita CASCO.
In ceea ce priveste daunele record consemnate de ALLIANZ-TIRIAC, ASTRA Asigurari si OMNIASIG, acestea au fost aferente domeniului agricol. "Cea mai mare dauna platita de catre Sucursala ASTRA a fost in valoare de 54.000, lei pe o polita de asigurare pentru culturi agricole. Riscul produs s-a datorat caderii de grindina", a comentat Maria LUCA, Director Sucursala ASTRA Asigurari.



Brokerii: doar 7% din total subscrieri


Pe piata asigurarilor din Calarasi se simte nevoia infiintarii de companii de intermediere in asigurari, care sa desfasoare o activitate serioasa, urmandu-si scopul de consultant pentru potentialii asigurati, dar si de furnizor de clienti pentru companiile de asigurari. Aceasta este concluzia echipelor Programului "Unde Ma Asigur?", in urma vizitelor realizate la Sucursalele si Agentiile asiguratorilor judeteni.
Activitatea redusa a companiilor de brokeraj in asigurari pe raza judetului reiese, de asemenea, si din cifrele comunicate de asiguratorii vizitati, la nivelul Calarasului reiesind un volum total al primelor brute intermediate de 2,45 milioane lei (7,2% din totalul primelor brute subscrise).

Astfel, potrivit declaratiilor liderilor companiilor de asigurare, in judetul Calarasi se pot desprinde doua tipuri de companii de asigurare: care nu utilizeaza ca si canal alternativ de vanzare companiile de brokeraj si care au relatii de parteneriat cu acestea, dar in mica masura.

"Ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor de asigurare este sub 10 puncte procentuale din totalul subscrierilor Agentiei. Acest lucru se datoreaza in primul rand dimensiunilor mici ale judetului, precum si faptului ca localnicii prefera sa achizitioneze servicii de asigurare direct de la Sucursalele si Agentiile companiilor de asigurare", este de parere Marian BUREAC, Directorul Agentiei BT Asigurari.
In acelasi sens, Agentia locala a GENERALI Asigurari, specializata pe segmentul asigurarilor de viata, prefera, in detrimentul dezvoltarii de parteneriate cu brokerii de asigurare, "vanzarea si cresterea sanatoasa a vanzarii prin reteaua proprie de vanzari", a opinat Liliana NICOLESCU, Directorul Agentiei.

"1% este ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor de asigurare", a mentionat Marian MUSAT, Directorul Sucursalei ASIBAN. Potrivit acestuia, "acest raport este foarte mic datorita activitatii reduse a brokerilor in judetul nostru. Pentru viitor, intrevad o crestere a prezentei brokerilor in judet si sper la o crestere semnificativa a aportului brokerilor la realizarile Sucursalei". De asemenea, Sucursala ASIBAN intentioneaza dezvoltarea de parteneriate cu companii de brokeraj din capitala, cu scopul dezvoltarii portofoliului cu polite incheiate in afara judetului Calarasi.
In acest sens, este de remarcat activitatea desfasurata de Sucursala UNITA Calarasi, volumul de prime subscrise prin intermediul companiilor de brokeraj in asigurari fiind in afara "tiparului" judetului: "Pentru anul 2008, ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor este de 35%. In 2009, estimam cresterea acestuia la 50% din totalul subscrierilor, intrucat dezvoltam relatii de parteneriat cu 2 companii de brokeraj importante, ce au o larga acoperire teritoriala", a explicat Gheorghe SPINU.


Puncte tari si puncte slabe


Capacitatea redusa de a face fata presiunii competitive existente in Uniunea Europeana, gradul redus de modernizare si de restructurare a agriculturii, cadrul legislativ instabil si complex, lipsa capitalului pentru sustinerea investitiilor, valorificarea insuficienta a potentialului existent, migratia tinerilor catre zonele urbane, structura economica slab diversificata, ponderea mica a tehnologiilor moderne in industrie si agricultura, volumul relativ redus al investitiilor straine, lipsa parcurilor industriale, puterea financiara scazuta a populatiei rurale, accesul limitat la tehnologia informatiei in zonele rurale sunt doar cateva dintre problemele prioritare regasite pe agenda autoritatilor locale.

Pe de alta parte, existenta autostrazii Bucuresti-Constanta, existenta punctului de trecere a frontierei Calarasi - Silistra, relativa apropiere de cel mai mare aeroport din tara, "Henri Coanda", aflat la 60 km fata de principalele orase ale judetului (Lehliu Gara si Oltenita) si la 120 km de resedinta de judet - Municipiul Calarasi -, accesul rutier, feroviar si fluvial la Marea Neagra, pozitia geografica favorabila ce ofera posibilitati de dezvoltare, in special in turism si in transporturi fluviale, creeaza toate premisele necesare unei cresteri semnificative a pietei locale a asigurarilor, in 2009.

Insa pentru o crestere sanatoasa, pentru o maturizare a acestei piete, ar mai fi necesare: realizarea unui "plan de atac" pentru o penetrare mai adanca a zonelor rurale, o initiere sau o dezvoltare, dupa caz, a relatiilor de parteneriat cu brokerii locali, mentinerea si specializarea unei echipe "inchegate" de agenti/consultanti proprii de vanzari, si, nu in ultimul rand, diversificare portofoliului, in sensul cresterii volumului de subscrieri pe clase de asigurari non-auto, mai putin "daunase".

Vlad BOLDIJAR

Click aici pentru a vedea principalii indicatori ai companiilor de asigurari din judetul Calarasi (3T 2008)!

Click aici pentru a vedea top 10 prime brute subscrise din judetul Calarasi (2008)!

Asigurarile agricole - in cautarea pretului corect


Conferinta "Ziua Asigurarilor" din Calarasi a reprezentat un bun prilej pentru conducerea societatilor de asigurari din judet, precum si pentru brokerii cu care acestia colaboreaza, sa identifice si sa dezbata problemele cu care se confrunta piata, in general, precum si cele pe care le intampina pe plan local.

Evenimentul a demarat cu prezentarea evolutiei pietei de asigurare la nivel national, regional si local, precum si cu publicarea topului companiilor de asigurari din judet, in functie de subscrierile realizate de acestea in primele noua luni ale lui 2008. Astfel, pe prima pozitie s-a clasat ALLIANZ-TIRIAC, cu prime brute subscrise de 6,05 milioane lei, urmata de ASIROM, cu 5,34 milioane lei si, la o diferenta foate mica, de UNITA, cu 5,33 milioane lei.

"Ne asteapta o perioada dificila - si fac referire cu aceasta ocazie atat la agentii economici, cat si la prestatorii de servicii. Din punct de vedere economic, in ultimii ani am beneficiat de stabilirea pe piata locala a unui numar important de investitori, iar alte proiecte sunt in curs de derulare si vor fi finalizate in curand. Totusi, o parte din companiile existente si-au restrans activitatea. De asemenea, accesarea unui credit bancar a devenit o dificultate, iar asigurarile aferente au scazut vizibil", a explicat Marian DRAGAN, Presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Calarasi.

Analizand situatia actuala a pietei locale de asigurari, Gheorghe SPINU, Directorul UNITA Calarasi, a declarat: "Trebuie sa avem in vedere ca, in general, firmele si companiile mari sunt asigurate direct in Bucuresti, la nivel de centrala, astfel incat principala oportunitate este reprezentata de piata de retail. In judet exista un numar mare de locuinte neasigurate, dar valoarea lor este mai mica si, implicit, scade si valoarea primelor de asigurare".

"Anul 2008 a adus chiar un profit substantial, mai ales in zona retail-ului. Deocamdata disponibilizarile nu ne-au afectat, cu toate ca s-a simtit o usoara scadere in primele luni ale anului. Daca statul va subventiona agricultura, iar proprietarii de terenuri vor apela la fondurile europene pentru a-si putea dezvolta activitatea, anul care tocmai a inceput se poate dovedi unul prolific", a mentionat Maria IONESCU, Directorul Sucursalei ASIROM Calarasi.

O pondere de 60% din intreaga piata de asigurari din judetul Calarasi este reprezentata de asigurarile auto. Totusi, este de remarcat faptul ca rata daunei pe acest segment, in judet, este situata sub media la nivel national, aceste asigurari reusind sa fie chiar profitabile. Totodata, frauda nu este la fel de accentuata ca in alte regiuni, cu toate ca au existat tentative de acest gen. Liderii au semnalat, totusi, nevoia intocmirii unei baze de date comune intre companii, pentru ca un asigurat care a avut un istoric nefavorabil sa poata fi identificat mai usor.

"Factorii care au determinat rezultatele bune inregistrate pe clasa auto au fost: lipsa evenimentelor rutiere notabile, numarul relativ scazut al accidentelor, precum si frecventa redusa a tentativelor de frauda. Totusi, frauda exista, dar este de mica anvergura, si nu intr-o masura in care sa afecteze activitatea companiilor de asigurari", a precizat Mariana LUCA, Directorul Sucursalei ASTRA-UNIQA.

"Am solicitat colegilor din piata, ori de cate ori am considerat necesar, sa ne furnizeze informatii referitoare la clientii pe care urma sa ii luam in asigurare si rezultatele au fost satisfacatoare, astfel incat am reusit sa conlucram foarte bine", a continuat Marian BUREAC, Directorul Agentiei BT Asigurari Calarasi.

Intrarea in vigoare de la 1 iulie anul curent a constatului amiabil agita apele pe piata asigurarilor din Romania. Pe de o parte, sunt unii asiguratori care se se arata ingrijorati de cresterea fraudelor din sistem, dar si de costurile generate de modificarile organizatorice pe care trebuie sa le opereze in cadrul structurilor proprii, in timp ce, de cealalta parte, sunt reprezentantii Politiei Rutiere si clientii nemultumiti de cozile interminabile pe care trebuie sa le parcurga chiar si in cazul unui accident usor.

"Odata cu implementarea constatului amiabil, vom fi pusi in situatia in care vor exista neconcordante intre declaratiile celor implicati, care vor trebui solutionate. Pe de alta parte, daca declaratiile partilor implicate ridica semne de intrebare, nu trebuie sa plecam de la premisa ca acestia incearca sa comita o frauda", a explicat Directorul UNITA.

"Asigurarile auto, indiferent de natura lor, au ocupat un rol principal in strategiile companiilor. Totusi, nu ne putem baza pe acestea, nici pe faptul ca vom inregistra in fiecare an aceeasi daunalitate scazuta. Trebuie sa avem in vedere faptul ca suntem un judet cu specific agrar, si sa practicam o politica de tarifare adecvata, deoarece asigurarile agricole vor capata un rol tot mai important in viitor", a declarat Alexandrina IUGA, Directorul Sucursalei OMNIASIG Calarasi.

Incertitudinea privind conditiile meteorologice, randamentele, preturile si politica financiara, politica Guvernului in agricultura, piata globala si alti factori pot genera variatii foarte mari in veniturile din agricultura. In acest context, riscul este un aspect foarte important pentru domeniul agricol. Pentru o dezvoltare eficienta a mediului rural, este esential ca industriei asigurarilor sa ii revina sarcina protejarii fermierilor si cea a diminuarii cheltuielilor din banii publici.

"Specificul agricol din Calarasi a condus la o pondere a acestei clase de 16,7% in portofoliul nostru, reusind astfel sa cuprindem in asigurare culturile de pe 17% din suprafata insamantata a judetului", precizeaza Maria IONESCU, Director, ASIROM Calarasi.

"Pana in toamna anului trecut, ne-a ajutat foarte mult faptul ca asigurarile agricole erau subventionate de catre statul roman cu 50%, dar si in toamna lui 2008 am reusit sa ne atingem si chiar sa ne depasim target-ul pe acest segment. Totusi, este dificil sa ne confruntam cu cotatii de dumping, in conditiile in care schimbarile climatice incep sa isi spuna cuvantul", a declarat Emilia STANICA, Director Agentie ALLIANZ-TIRIAC.

Un alt punct de interes al intalnirii a fost colaborarea dintre asiguratori si brokeri la nivel local. Avand in vedere ca judetul este situat destul de aproape de Bucuresti, colaborarea cu intermediarii este redusa si volumul de business generat de acestia este, de asemenea, nesemnificativ in comparatie cu subscrierile totale. Totusi, exista companii care au colaborari cu brokeri din capitala, iar altele doresc sa dezvolte aceasta relatie.

"In acest moment, piata de brokeraj contribuie la aproximativ 30% din subscrierile realizate de asiguratori la nivel national, in comparatie cu media inregistrata in Uniunea Europeana, de 50%. Treptat, si in Romania ponderea aceasta va creste, in primul rand datorita profesionalizarii personalului si schimbarii de mentalitate din partea clientilor", a mentionat Viorel VASILE, Managing Partner, SAFETY Broker.

Astfel, in urma celor dezbatute, 76% din cei prezenti la eveniment au apreciat ca, in cel mult sapte ani, ponderea vanzarilor prin canale alternative o va depasi pe cea a vanzarilor directe, iar 64% dintre acestia considera ca asigurarile de proprietate reprezinta clasa cu cel mai mare potential de dezvoltare in urmatoarea perioada. Totodata, liderii locali estimeaza ca, pentru anul 2009, vor realiza un volum total de subscrieri de peste 50 milioane lei.

Mihai CRACEA

ALLIANZ-TIRIAC

Florian-Valentin MANEA
Director Sucursala

ALLIANZ-TIRIAC
Str. Eroilor nr. 9
Tel./Fax: 0242.333.075

ASIBAN

Marian MUSAT
Director Agentie

ASIBAN
Str. Flacara nr. 1, bl. B14, parter, tronson 21
Tel./Fax: 0242.314.400

ASIROM

Maria IONESCU
Director Sucursala

ASIROM
Str. Bucuresti nr. 183
Tel.: 0242.313.355
Fax: 0242.315.636

ASTRA - UNIQA

Mariana LUCA
Director Sucursala

ASTRA-UNIQA
Str. Bucuresti, bl. E1, sc. 3, et. 1, ap. 2
Tel.: 0242.321.898
Fax: 0242.331.560

BCR Asigurari

Rozalia MUCERNIUC

Director Sucursala

BCR Asigurari
Str. Sloboziei nr. 4
Tel./Fax: 0242.318.692

BT Asigurari

Marian BUREAC
Director Agentie Judeteana

BT Asigurari
Str. Flacara nr. 10, bl. C1, parter
Tel.: 0242.313.138
Fax: 0242.315.308

GENERALI

Liliana NICOLESCU

Director Agentie

GENERALI
Str. Prelungirea Bucuresti nr. 7, bl. C20, sc. 1, et. 1
Tel./Fax: 0242.331.216

OMNIASIG

Alexandrina IUGA
Director Sucursala

OMNIASIG
Str. Bucuresti nr. 15, bl. D6 (B11), sc. 4, et. 1, ap. 4
Tel.: 0242.332.470
Fax: 0242.331.921

UNITA

Gheorghe SPINU
Director Sucursala

UNITA

Str. Bucuresti 139, bl. A38, sc. 2, parter
Tel.: 0242.313.006
Fax: 0242.315.326





































































































































































































Ziua Asigurarilor









































 
 

Unde Ma Asigur? - Buletin Informativ de Asigurari

Presedinte: Sergiu COSTACHE CEO: Adriana PANCIU
Business Development Director: Alexandru D. CIUNCAN

Redactor Sef XPRIMM Newsletters: Mihaela CIRCU

Editor Coordonator: Vlad PANCIU
Coordonator Ziua Asigurarilor: Lidia POP

Editor: Vlad BOLDIJAR

Echipa Programului Unde Ma Asigur?: Vlad PANCIU, Oleg DORONCEANU, Mihai CRACEA, Vlad BOLDIJAR

IT Department: Octavian GRIGOR, Dorin PALADE, Cosmin ARMASESCU

E-mail:   media@mxp.ro


PRELUAREA INFORMATIILOR
Cu toate ca informatiile continute in prezentul Buletin Informativ de Asigurari sunt proprietatea exclusiva a SC Media XPRIMM SRL, oricare dintre ele pot fi preluate complet sau partial cu conditia expresa a publicarii lor impreuna cu mentiunea "Conform portalului specializat www.1asig.ro".
ACURATETEA INFORMATIILOR
Cu toate ca SC Media XPRIMM SRL a facut toate eforturile posibile pentru a asigura acuratetea informatiilor publicate in prezentul Buletin Informativ de Asigurari este posibila aparitia unor erori sau omisiuni.
RASPUNDEREA EDITORULUI
Nici SC Media XPRIMM SRL si nici angajatii sai nu pot fi considerati raspunzatori, sub nici o forma, pentru urmarile unor erori sau omisiuni aparute in forma si/sau continutul prezentului Buletin Informativ de Asigurari si nici pentru opiniile, sugestiile sau punctele de vedere formulate in cadrul lui sau pentru urmarile sau consecintele actiunilor sau deciziilor luate de terti pe baza acestora sau a continutului lui. Redactia isi declina raspunderea pentru autenticitatea sau acuratetea informatiilor preluate din terte surse. Pentru toate materialele unde sunt specificate sursele de informare responsabilitatea revine in totalitate acestora. Raspunderea pentru celelalte materiale publicate revine autorului sau sursei de informare specificate. Redactia isi rezerva dreptul de a prezenta in maniera proprie datele si informatiile difuzate. Titlurile apartin, daca nu se specifica altfel, redactiei.
POLITICA ANTI-SPAM
Acest mesaj, avand mentionate datele noastre de identificare si instructiunile de dezabonare, nu poate fi catalogat ca mesaj nesolicitat (spam). Daca el ajunge totusi la Dumneavoastra si nu doriti sa mai primiti alte mesaje cu un continut similar, este suficient sa ne trimiteti un e-mail, mentionand "Unsubscribe" sau "Dezabonare" in campul "Subject" sau "Subiect".
Copyright©2009 Media XPRIMM

Buletinul Informativ de Asigurari Unde Ma Asigur? este optimizat pentru a fi vizualizat cu o conexiune activa la Internet.
Daca doriti sa primiti GRATUIT acest Buletin Informativ de Asigurari, apasati aici

Daca doriti sa nu mai primiti acest Buletin Informativ de Asigurari, apasati aici
Pentru a va abona selectati optiunile dorite. Pentru a va dezabona deselectati toate optiunile.