>Resedinta de judet: Craiova
>Suprafata: 7.414 km2
>Populatia: 715.989 locuitori (2006)
>Numar salariati: 136.061 (decembrie 2007)
>Rata somajului: 5,0 % (decembrie 2007)
>Castig salarial mediu brut: 1.659 lei/persoana (decembrie 2007)

>Numar de unitati locale: 35 (2005)
>Prime brute subscrise (2006): 89,02 milioane lei
>Numarul mediu de salariati permanenti in asigurari: 292 (2006)
>Cheltuieli cu remuneratiile personalului: 5,25 milioane lei
>Densitatea asigurarilor: 124,33 lei/locuitor
>Raportul salariatilor in asigurari la total locuitori: 1/2.452


Centru universitar de renume si oras in care s-au nascut personalitati marcante din numeroase domenii de activitate, Craiova a fost, in perioada 17-19 martie a.c., in atentia intregii piete a asigurarilor din tara noastra. Cu aceasta ocazie, echipele redactionale ale "Programului Unde Ma Asigur?" au vizitat sucursalele/agentiile asiguratorilor non-viata din Top 10 si pe cele din Top 5 ale asiguratorilor de viata, precum si pe cei mai importanti brokeri din judetul Dolj, cunoscand, analizand si identificand specificul si dinamica locala a pietei asigurarilor.

Doljul face parte dintre judetele de veche traditie din Tara Romaneasca, a carui existenta, asa cum arata si numele, este strans legata de raul Jiu - Jiul de Jos sau Doljiu -, o adevarata axa geografica pe care se afla asezat si municipiul-resedinta, Craiova. Judetul se desfasoara pe 7.414 km2, reprezentand 3,1% din teritoriul tarii, din punct de vedere al intinderii fiind a saptea unitate administrativ-teritoriala din Romania. Fluviul Dunarea, element marcant care determina pozitia geografica a judetului, strabate partea de Sud a acestuia, pe o distanta de 150 km, formand totodata granita naturala cu Bulgaria. Din punct de vedere administrativ, judetul Dolj are in componenta sa 3 municipii (Craiova, Calafat si Bailesti), 4 orase (Segarcea, Filiasi, Bechet si Dabuleni), respectiv 104 comune.

In perioada interbelica, economia judetului a fost una preponderent agrara, procesul de industrializare fiind lent si unilateral, pentru ca, dupa al doilea razboi mondial, Doljul sa cunoasca o puternica perioada de industrializare, in cel mai important centru urban si administrativ al judetului, municipiul-resedinta Craiova, dezvoltandu-se treptat numeroase unitati industriale din domeniul constructiilor de masini, industriei electrotehnice, chimice, alimentare, textile, de automobile s.a.

Suprafata agricola a judetului este de 590 mii ha, iar pentru valorificarea productiei au fost infiintate, de-a lungul timpului, numeroase intreprinderi prelucratoare in diferite domenii: morarit-panificatie, industrializarea laptelui, producerea si rafinarea uleiului comestibil, a zaharului, berii, prelucrarea si conservarea carnii, a legumelor, precum si de producere si distilare a alcoolului.

Potrivit unui raport remis de Oficiul Registrului Comertului Dolj (ORC), mediul economic instabil si forta financiara slaba a investitorilor straini care au ales aceasta zona a tarii pentru a-si deschide business-uri au facut ca aproape 500 de companii cu capital strain sa dispara din judet, astfel ca, la numai un an de la intrarea in Uniunea Europeana, societatile cu capital strain din Dolj se situeaza, ca numar, la aproape jumatate fata de anii anteriori.

Datele centralizate de ORC arata ca, la sfarsitul anului 2006, in Dolj existau peste 1.200 de firme straine, in vreme ce, la finele lui 2007, mai erau in evidentele ORC Dolj doar 884 de firme cu capital strain, judetul ocupand un loc codas, la nivelul tarii, din punct de vedere al investitiilor straine (locul 35), cu toate ca, in perioada 1993 -1996, Doljul se regasea pe un loc fruntas, ca si capitaluri atrase, ca urmare a investitiilor coreeenilor de la DAEWOO.

Totusi, care sunt motivele pentru care investitorii "si-au inchis portile"? O parte din vina o poarta chiar acestia. Unii dintre ei nu si-au majorat capitalului social potrivit prevederilor legale, altii nu si-au preschimbat certificatele de inregistrare, sau pur si simplu s-au mutat in alte judete si regiuni ale tarii. Exista si motive pentru care unii investitori au ocolit zona, fiind mai multe considerente pentru care Doljul nu a fost perceput drept si un judet atractiv pentru oamenii de afaceri straini.

Unul dintre motivele principale invocate de potentialii investitori straini este faptul ca terenurile cu iesire la cai de acces principale nu sunt comasate. In al doilea rand, lipsa utilitatilor de baza, precum gaze, electricitate, canalizare, apa curenta, cai de acces, precum si lipsa parcurilor industriale (in Dolj existand, in Romania anului 2008, un singur parc de acest gen), constituie motive solide care stau la baza numarului mic de investitori straini.

Fabrica de automobile de la Craiova a fost dorita inca din prima faza de ofertare de mari companii auto, precum FORD, GENERAL MOTORS sau producatorul indian TATA. In luna aprilie a anului trecut, FORD si GENERAL MOTORS au depus scrisori de intentie neangajate pentru preluarea uzinei din Banie.

Conditiile impuse atunci de statul roman pentru posibilii cumparatori ai uzinei au fost ca firmele interesate sa ceara un pret cat mai mic si sa aiba o cifra de afaceri de minimum 10 miliarde euro. In luna august, la deschiderea ofertelor finale, doar americanii de la FORD au ramas interesati de Automobile Craiova. Dupa luni de negocieri cu statul roman, FORD a reusit sa obtina un contract de privatizare avantajos. Astfel, privatizarea societatii craiovene nu va salva numai fabrica, ci si locuri de munca, FORD urmand sa investeasca peste 675 milioane euro pentru modernizarea si retehnologizarea fabricii DAEWOO si sa cresca numarul de angajati de la 3.900 la 7.000.

Anual, din fabrica din Oltenia vor iesi peste 300.000 de masini (la care se adauga 300.000 de motoare si cutii de viteza), dintre care 40% ar putea fi vandute pe piata romaneasca, restul urmand a fi exportate. Un lucru demn de evidentiat este faptul ca patru companii care furnizeaza subansambluri auto pentru FORD (americanii de la JONHNSON CONTROLS, spaniolii de la AUTOMOCION si BAMESA, precum si nemtii de la KIRCHHOFF) ar putea investi, in regiune, in viitorul apropiat, cel putin 150 milioane euro, pentru lansarea productiei.

Preluarea fabricii de automobile Craiova de catre compania americana FORD a deschis investitorilor "portile increderii" in Oltenia. La doar cateva zile de la semnarea contractului, "victime ale efectului FORD" au fost 12 reprezentanti ai companiilor britanice, in fruntea carora s-a aflat Excelenta-Sa Robin BARNETT, Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, care a facut la Craiova o vizita de informare si de gasire a oportunitatilor de afaceri si parteneriate.
O alta investitie importanta care urmeaza sa se realizeze la Craiova apartine portughezilor de la SONAE SIERRA.

Compania va aloca 153,6 milioane euro pentru construirea unui mall a carui inaugurare este programata pentru anul 2009. Centrul comercial va avea o suprafata 55.537 m.p. si va dispune de 1.833 locuri de parcare. ELECTROPUTERE, companie de renume a Olteniei, recent privatizata, a fost cumparata anul trecut de firma saudita AL ARRAB Contracting. Firma araba a preluat societatea doljeana pentru 2,3 milioane euro si a anuntat ca va investi 23 de milioane euro pentru relansarea productiei.

Si liderii companiilor de asigurare se asteapta ca situatia economica a regiunii sa se redreseze odata cu venirea FORD la Craiova. Astfel, la intrebarea despre potentialul economic al judetului, asiguratorii locali au raspuns printr-un cuvant alcatuit din patru litere: FORD. "Odata cu aparitia FORD, lucrurile se vor schimba in sens pozitiv", a declarat Octavian TUDORA, Director Zonal, ASITRANS-EUROINS.

Localnicii nu par foarte deschisi catre vreun tip de asigurare in mod special. "Oltenii sunt interesati doar de asigurarile obligatorii", a precizat Nicolae PUIU, Director, Sucursala ARDAF. Asiguratorii nu sunt insa foarte optimisti in ceea ce priveste evolutia economica a judetului. "Zona Olteniei este ocolita istoric de investitori, fiind o zona preponderent de comert", ne-a declarat Dan COVEIANU, Director, Sucursala Zonala BCR Asigurari. "Se constata o mare lipsa de investitori straini, cei prezenti fiind doar de talie mica si de nisa", a punctat Procopie FORTAN, Director, Sucursala OMNIASIG. Totusi, "venirea investitorilor de la FORD va stimula dezvoltarea pe orizontala si pe verticala", este de parere Stefan LUNGU, Director, Sucursala ASIBAN.

Volumul primelor brute subscrise de companiile de asigurari care activeaza pe raza judetului Dolj, in anul 2007, se ridica la valoarea de 92,86 milioane lei (27,83 milioane euro). Rezultatele comunicate de asiguratori arata ca portofoliile companiilor sunt dominate de asigurarile pentru autovehicule, care detin o pondere de 43,57% in totalul primelor, acestea generand subscrieri de circa 40,46 milioane lei (12,12 milioane euro).

"Asigurarile auto constituie motorul pietei locale de profil", a declarat Cristina SERBAN, Director, Sucursala UNITA, cu prilejul vizitelor echipelor Programului "Unde Ma Asigur?"
Astfel, asigurarile CASCO, a caror pondere in portofoliu este de peste 25%, au generat subscrieri de 23,78 milioane lei (7,12 milioane euro), iar politele RCA au inregistrat prime in valoare de 16,68 milioane lei (aproximativ 5 milioane euro). Cu un procentaj de peste 6%, asigurarile property au generat prime in valoare de 6,38 milioane lei (1,91 milioane euro), iar asigurarile de viata, a caror pondere in portofoliile companiilor este de 9,58%, au inregistrat subscrieri de 8,89 milioane lei (2,66 milioane euro). Totodata, in anul 2007, valoarea daunelor platite de asiguratori s-a cifrat la 19,15 milioane lei, pe segmentul asigurarilor generale, si la 37.000 lei, pe sectorul asigurarilor viata.

Daunele "voluminoase" platite de asiguratorii de pe piata locala au ajuns anul trecut chiar si la cifre de peste 1 milion lei pe eveniment, cele mai mari despagubiri fiind platite pentru polite property, polite de asigurare a persoanelor aflate in dificultate sau polite facultative auto CASCO.

ASIROM este de departe asiguratorul care a platit in 2007 cea mai mare despagubire pentru un eveniment: 325.000 euro, pentru o polita de asigurare de incendiu si calamitati. Totodata, ASIROM este compania care a "suferit" cel mai mult in anul 2007 la capitolul daune, aceasta inregistrand despagubiri totale de 8,5 milioane lei. La mare distanta urmeaza Sucursala locala a ARDAF, care a despagubit cu circa 178 mii lei o polita de accidente pentru persoane. O dauna de valoare mare a platit anul trecut si ALLIANZ-TIRIAC, pentru o asigurare CASCO, in urma furtului unui autoturism.

De departe, liderul pietei asigurarilor din judetul Dolj este ASIBAN, societate aflata, in prezent, in proces de vanzare. Compania se regaseste in prima pozitie a clasamentului pe ambele clase de asigurari, life si non-life.

Astfel, veniturile din prime brute subscrise ale ASIBAN au atins, in 2007, valoarea de 7,25 milioane euro (24,2 milioane lei), in crestere nominala in moneda europeana cu peste 62% fata de anul precedent. Cea mai mare pondere in totalul primelor subscrise o detine clasa asigurarilor auto facultative CASCO (44,21%), care a adus, pe perioada anului financiar 2007, venituri de 10,7 milioane lei.

Alte clase de asigurari care au sustinut cresterea companiei sunt: asigurarile de viata - cu o pondere in portofoliul companiei de 17,36% si care au adus venituri din prime de 4,2 milioane lei -, asigurarile de credite si garantii - cu o pondere de 12,85% si venituri din prime de 3,11 milioane lei -, si asigurarile RCA - 3,03 milioane lei prime brute subscrise, cu o pondere in portofoliul companiei de 12,52%.

Pe urmatoarele doua pozitii ale clasamentului se regasesc doua companii membre ale VIENNA Insurance Group: OMNIASIG si ASIROM. Astfel, OMNIASIG a incheiat anul trecut cu prime brute subscrise in valoare de 16 milioane lei (aproximativ 4,8 milioane euro), in vreme ce ocupanta locului trei, ASIROM, cu o cota de piata de 14,2%, a consemnat subscrieri de 13,2 milioane lei (3,95 milioane euro).

Craiova, resedinta judetului Dolj, unul dintre cele mai importante orase ale Romaniei, cu o populatie de peste 400 de mii de locuitori, reprezinta un imens potential asigurabil pentru companiile care ofera asigurari de tip life. Insa, spre deosebire de alte regiuni ale tarii, precum zona Ardealului, populatia din Dolj este mai putin deschisa fata de aceste produse.

Printre cauzele enumerate de asiguratorii vizitati de catre echipele Programului "Unde Ma Asigur?" se regasesc mentalitatea specifica zonei, puterea scazuta de cumparare a populatiei, cat si lipsa unor investitori straini, care introduca politici de resurse umane moderne.

"Desi suntem o agentie relativ "tanara", intalnim, destul de des, o reticenta a oamenilor fata de asigurarile de viata, cauzata de politica excesiv de agresiva pe care au practicat-o agentii de asigurare in trecut", a declarat Mirel BALACEANU, Unit Manager, AIG Life.

Totusi, ca si la nivel national, 2007 a reprezentat un an bun pentru asigurarile de viata in judetul Dolj, contributia cea mai importanta avand-o campania de aderare pentru pensiile administrate privat. "Datorita Pilonului II, oamenii incep sa constientizeze mai bine necesitatea acestor servicii", a mentionat Alin PIGULEA, Director, Agentia BCR Asigurari de Viata.

Printre produsele care au cautare in judetul Dolj, cele de tip pensie si cele destinate copiilor sunt pe primele doua locuri. "Prioritatile oltenilor sunt mai intai copiii si pensia, dupa aceea se gandesc sa isi asigure viata", a precizat Alina ANDRITOIU, Director, Agentia OMNIASIG Asigurari de Viata.

O alta diferenta importanta intre Ardeal si Oltenia este legata de strategia de vanzari adoptata de companiile de asigurari de viata. In timp ce in Ardeal orientarea este catre mediul rural, in Oltenia se manifesta o deschidere spre mediul urban. "Mediul rural este foarte slab dezvoltat, drept pentru care ne-am orientat catre consolidarea pozitiei in zona urbana", a declarat Remus VILCEANU, Director, Agentia AVIVA.

"Subscriem peste 75% in Craiova, in vreme ce doar circa 25% in restul judetului, mai mult de 65% dintre clientii nostri fiind persoane juridice", a subliniat Stefan LUNGU. "Extinderea teritoriala pentru dezvoltarea afacerilor in intreg judetul, nu numai in Craiova, constituie un obiectiv principal pentru anul in curs", a completat Maria SPIRIDON, Agency Manager, Agentia INTERAMERICAN.

Realitatile economice din judetul Dolj nu au oferit cele mai bune premise pentru o dezvoltare intensiva a asigurarilor si, respectiv, a parteneriatului dintre brokeri si companiile de profil, la nivel local. In aceste conditii, initial, asiguratorii locali au pus accent pe dezvoltarea retelelor de agenti proprii. Totodata, evolutia pozitiva a pietei locale din ultimii ani, precum si dorinta companiilor de profil din judetul Dolj de a-si diversifica portofoliul si de a-si consolida pozitiile pe anumite clase de asigurari mai profitabile au favorizat si imbunatatirea relatiei cu intermediarii, care au venit in intampinarea acestora, fiind deschisi unei relatii reciproc avantajoase.

Astfel, spre deosebire de alte judete similare ca dezvoltare economica, Doljul se poate lauda cu o buna reprezentare a brokerilor la nivel local, pe piata activand mai multe companii locale de profil, precum si reprezentante ale unor companii de brokeraj de la nivel national (ROMASIG, PRIMASIG, ASIREX, ASIGEST AGRI, ASIBROK, MILLENIUM, TOP ASIG). In acest context, primele intermediate de catre sucursalele companiilor de asigurari din judetul Dolj sunt in crestere de la an la an, semn ca acestea incep sa constientizeze avantajele unei colaborari eficiente cu brokerii de asigurare. "Ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor este de 45%, intentionam ca, pe viitor, acest procent sa creasca", a adaugat Cristina SERBAN.

"Ne dorim dezvoltarea unui parteneriat cinstit si corect cu brokerii de asigurare; perspectiva de dezvoltare le apartine", a precizat Procopie FORTAN. De aceeasi parere este si Dan COVEIANU, care subliniaza importanta unei relatii echitabile intre asiguratori si brokeri: "Colaborarea cu brokerii presupune un parteneriat cu avantaje bilaterale, iar acestia trebuie sa inteleaga ca pretul nu este unicul criteriu de selectie".

In acelasi timp, societatile de intermediere atrag atentia asupra profesionalizarii asiguratorilor si flexibilitatii acestora: "Vom dezvolta relatiile cu companiile care vor da dovada de promptitudine in gestionarea daunelor, aspectul cel mai important pentru clientii nostri", comenteaza Mariana IONESCU, Administrator, TOP ASIG Broker de Asigurare.

De asemenea, specificul agricol al zonei nu a fost deloc neglijat de catre societatile de profil, unele dintre acestea reusind sa obtina rezultate notabile in acest sens: "Am reusit sa realizam aproximativ 25% din portofoliu pe agricol, procentaj care este intr-o crestere continua, datorita legislatiei si obligativitatii acestei asigurari in vederea obtinerii unei subventii de la stat. Nu neglijam nici celelalte clase de asigurari, judetul Dolj, precum si Regiunea Sud avand un mare potential de crestere", considera George RADU, Director General, ASIGEST AGRI Broker de Asigurare.

In aceeasi directie se indreapta si un alt broker important la nivelul judetului, MILLENIUM, care este convins ca "cel mai mare potential il prezinta clasele de asigurari agricole si property, care vor fi puternic valorificate in urmatorii ani", a precizat Septimius POPA, Directorul Sucursalei.

Analizand specificul asigurarilor in judetul Dolj, echipele Programului "Unde Ma Asigur?" au ajuns la concluzia ca aceasta este o piata cu suficient potential pentru dezvoltarea armonioasa atat a asiguratorilor, cat si a brokerilor. In final, scopul este satisfacerea cat mai buna a intereselor clientului, obiectiv care poate fi atins prin colaborarea fructuoasa a tuturor celor implicati.

Concluzia principala care s-a desprins in cadrul vizitelor echipelor Programului "Unde Ma Asigur?" in Dolj a fost ca, in pofida numeroaselor probleme cu care se confrunta judetul, liderii companiilor de asigurari dovedesc un optimism realist in ceea ce priveste cresterea economica la nivel regional, dezvoltarea infrastructurii, a sectorului de prestari-servicii, a practicarii unei agriculturi de mare randament si, de ce nu, a turismului, odata cu marile investitii straine care se anunta intr-un orizont de timp apropiat.

Totodata, una din marile probleme cu care se confrunta asiguratorii locali este si lipsa fortei de munca specializata: "E foarte greu de gasit forta de munca in asigurari, se impune cu necesitate recrutarea de personal din afara sistemului", a declarat Cornel Constantin UDREA, Director, Sucursala ALLIANZ-TIRIAC.

Astfel, multe companii de asigurari locale au ca principal obiectiv pentru anul in curs intarirea fortei de vanzare, cresterea portofoliului de clienti, micsorarea ratei daunalitatii si, nu in ultimul rand, cresterea profitului: "Obiectivele Sucursalei noastre, pentru anul 2008, privesc atingerea target-ului de venituri, consolidarea pozitiei de top pe piata locala, promovarea in special a produselor non-auto, promptitudine in instrumentarea si plata dosarelor de dauna, dezvoltarea retelei de vanzari prin recrutarea unui numar cat mai mare de agenti de asigurare si, nu in ultimul rand, imbunatatirea nivelului de pregatire profesionala al salariatilor si colaboratorilor", a declarat Flori MARIUS, Director, Sucursala ASIROM.

Vlad BOLDIJAR

Potentialul economic al judetului Dolj este mult sub realizarile si rezultatele companiilor locale de asigurari. Fie ca vorbim despre reducerea ratei daunelor pe segmentul auto, diversificarea portofoliului sau cresterea profitabilitatii, asiguratorii locali si-au indeplinit, in mare, obiectivele.

Acestea sunt principalele concluzii desprinse cu ocazia ZILEI ASIGURARILOR, desfasurata recent la Craiova, eveniment devenit deja traditional cu ocazia vizitelor echipelor Programului "Unde Ma Asigur?" in judetele tarii.
Astfel, mediul economic al judetului Dolj este destul de modest, marcat de lipsa marilor obiective asigurabile si preponderenta sectorului agricol, care este inca insuficient valorificat. In acelasi timp, o parte semnificativa a populatiei locuieste in mediul rural, avand un nivel de trai relativ scazut.

In aceste conditii, sunt remarcabile succesele realizate de catre liderii sucursalelor/agentiilor companiilor de asigurari din judetul Dolj, care se pot lauda cu rezultate mult peste potentialul judetului. "Omul sfinteste locul, sursa de crestere si dezvoltare a companiilor este in regiune si nu la centru", a precizat Romeo JANTEA, Director General, FINCOP Broker de Asigurare, si Invitat Special la intalnirea de breasla a asiguratorilor din Dolj.
Exemplele elocvente in acest sens sunt cele ale ASIBAN si ASTRA-UNIQA, care ocupa in clasamentul intern al companiilor locul unu, respectiv, trei, excluzand Bucurestii si Ilfov.

"Ne-am orientat spre segmentul de retail datorita realitatilor existente in judet si am reusit sa ne fidelizam clientii, mentinand, in acelasi timp, o buna colaborare cu bancile si companiile de leasing", a precizat Stefan LUNGU, Director, Sucursala ASIBAN. Pe de alta parte, "cheia succesului o reprezinta dezvoltarea unei puternice retele de agenti, persoane fizice", a comentat Dorin TOMA, Director, Sucursala ASTRA-UNIQA Craiova.

In acest context, companiile de asigurare din judetul Dolj au adus o contributie considerabila la cresterea inregistrata de Regiunea de Sud-Vest in 2007, marcand in anul precedent cea mai semnificativa dezvoltare, de peste 65% in moneda europeana. Regiunea reprezinta, astfel, aproape 5% din piata asigurarilor, volumul subscrierilor realizate in judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea depasind in anul 2007 valoarea de 105 milioane euro.

Un subiect important abordat in cadrul discutiilor care s-au purtat in cadrul ZILEI ASIGURARILOR de la Craiova a fost si cresterea profitabilitatii asiguratorilor si brokerilor de asigurare locali. Aceasta, mai ales in contextul in care situatia s-a schimbat fata de perioada precedenta, cand atragerea cotei de piata prima in fata realizarii de profit. "Obiectivul pentru 2007 a fost obtinerea profitului prin diversificarea portofoliului non-auto", a mentionat Marius FLORI, Director, Sucursala ASIROM Craiova.

"Diminuarea ratei daunei pe segmentul auto o putem realiza prin dezvoltarea altor segmente de asigurare. Dintre acestea, cele de tip property prezinta un potential deloc de neglijat", a adaugat Cornel Constantin UDREA, Director, Sucursala ALLIANZ-TIRIAC Craiova. De aceeasi parere este si Procopie FORTAN, Director, Sucursala OMNIASIG Craiova: "Asigurarile de tip property si de raspundere civila sunt cele mai promitatoare si ne canalizam toate eforturile spre exploatarea acestei clase cu mare potential".

Existenta la nivelul judetului Dolj a unor brokeri locali sau a unor reprezentante teritoriale ale brokerilor nationali este vazuta de catre asiguratori drept una din posibilele solutii de crestere a industrie de profil, in special pe segmentul asigurarilor generale. "Societatile de asigurare nu vor putea face fata tuturor provocarilor furnizate de piata. In acest context, este necesara diversificarea canalelor de distributie, brokerii jucand un rol esential in acest sens", a declarat Bogdan STAN, CEO, ASITRANS-EUROINS, si Invitat Special la ZIUA ASIGURARILOR de la Craiova.
Societatile de intermediere in asigurari sunt bine reprezentate la nivel local, comparativ cu alte judete similare ca dezvoltare, acestea facand pasi seriosi in ceea ce priveste dezvoltarea parteneriatului reciproc avantajos cu companiile locale de profil.

"Lucram cu majoritatea companiilor de asigurare din judet, colaborarea dintre noi intemeindu-se pe seriozitate, echitate si profesionalism", precizeaza Larisa Mihaela SMIT, Financiar Manager, ROMASIG Broker de Asigurare.
Acelasi potential este constatat si de catre George RADU, Director General, ASIGEST AGRI, care considera ca "piata de brokeraj este pe un trend ascendent in judet, asiguratorii constientizand avantajele pe care le poate aduce o relatie profesionista cu brokerii de asigurare".
Totodata, liderii companiilor locale de asigurari si brokeraj prezenti la eveniment au cazut de acord asupra faptului ca pe piata mai este loc si pentru alte companii de brokeraj in asigurari, piata fiind inca departe de saturatie.

"Piata de intermediere din Dolj are potential si este inca slab reprezentata, daca privim faptul ca la nivel national sunt inregistrati circa 400 de brokeri de intermediere", a constatat Gheorghe GRAD, Director General, SRBA.
Desi asiguratorii doljeni inregistreaza cresteri de la an la an, nu putine sunt provocarile care stau in fata acestora, fie ca vorbim despre diversificarea portofoliului si orientarea spre o activitate mai profitabila sau spre cresterea gradului de educatie a populatiei in domeniul asigurarilor.

Ramane de vazut in ce masura vor influenta noile investitii anuntate, pentru acest an si pentru cei viitori, piata asigurarilor din judetul Dolj.