Michaela KOLLER, General Director, CEA - European Insurance and Reinsurance Federation
Industria de asigurari s-a comportat, la un anumit nivel, ca un stabilizator intr-un mediu economic extrem de incert si volatil, marcat de furtuni economice. Desi asiguratorii nu au declansat criza, ci doar au resimtit efectele ei, organismele abilitate pregatesc un val de reglementari care au drept obiectiv mentinerea stabilitatii in asigurari.
XPRIMM: Care a fost impactul crizei economico-financiare asupra industriei europene a asigurarilor?
Michaela KOLLER: Ati inceput cu cea mai dificila intrebare... Este o perioada in care noi, Federatia asiguratorilor si reasiguratorilor, experimentam zilnic post-socurile crizei, mai ales pe partea de legislatie. Daca ne uitam la portofoliul de investitii al membrilor nostri este usor de observat ca am avut de suferit ca urmare a crizei. Insa, privind industria asigurarilor in ansamblul ei, se poate afirma ca a traversat aceasta "furtuna economica" foarte bine. Mai mult decat atat, ea a reprezentat, pana la un punct, unul din factorii stabilizatori din acest mediu extrem de nesigur - ceea ce nu a fost neaparat de ajutor pentru industria in sine, in sensul ca acum ne regasim complet izolati de orice activitate legislativa. Atat la nivel european, cat si la nivel international sunt in curs de desfasurare multiple demersuri legislative, si acesta este unul din planurile in care noi resimtim din plin criza, dincolo de impactul economic.
Cu siguranta, criza nu a fost declansata de industria asigurarilor, noi am fost mai degraba cei care am receptat-o. Insa, la nivel international, atat instantele de regularizare in domeniu, supraveghetorii si guvernele, cat si asiguratii, resimt nevoia de a analiza rolurile jucate de toti actorii din cadrul crize.
Din punctul meu de vedere, cred ca problema este in ce masura sectorul nostru va fi subiectul unor noi reglementari. Acum ne aflam in faza in care toata lumea incearca sa extraga lectii ca urmare a crizei si sa gaseasca cele mai bune cai de a merge inainte. Cum sectorul bancar este in centrul atentiei tuturor, ne confruntam si noi cu multe dintre solutiile si normele care sunt elaborate pentru banci.
XPRIMM: CEA a trimis recent o scrisoare tarilor participante la summit-ul G20, care a avut loc in Canada, rugandu-i sa ia in considerare faptul ca sectorul bancar si asigurarile sunt doua industrii diferite si ca noul val de norme care va fi supus dezbaterii ar trebui tina cont de diferentele dintre cele doua industrii. Cum comentati ?
M.K.: Experienta noastra recenta cu privire la consecintele crizei si la modul in care este ea "digerata" arata ca organismele de reglementare au in vedere in principal industria bancara, atunci cand vor sa elaboreze noi norme. Apoi, acestea sunt testate pentru a se urmari efectele lor si asupra industriei asigurarilor. Este insa momentul sa spunem ca nu tot ceea ce are rezultate pentru sectorul bancar sau pentru alte tipuri de servicii financiare duce la aceleasi rezultate optime si pentru noi. Putem folosi o serie de linii directoare, dar este necesar sa gasim raspunsuri de reglementare distincte si diferite pentru sectorul nostru. Ceilalti jucatori de pe piata au comportamente diferite; de asemenea, avem un profil de risc diferit fata de celelalte sectoare financiare.
XPRIMM: Ati vorbit despre un nou val de reglementari care va afecta, cu siguranta, industria asigurarilor. Care sunt, mai exact, aceste noi acte normative?
M.K.: Sunt patru mari zone despre care putem vorbi.
In primul rand, este directia legata de tot ceea ce inseamna stabilitate si mentinerea stabilitatii. Cred ca una dintre principalele concluzii ale crizei este ca, la nivel international, dar si in diferitele tari si regiuni ale lumii, nu a existat un suficient focus pe problemele macroeconomice. Ori, acum, supraveghetorii afirma ca este nevoie sa ne uitam la riscul sistemic, la relevanta sistemica, poate la nivel de institutie, poate la nivel de sectoare intregi, si este nevoie sa lucram asupra acestei probleme. Industria de asigurari este si ea preocupata de aceasta directie de lucru, deoarece si noi avem mari companii de asigurari si reasigurari care ar trebui incluse in aceasta dezbatere. Evident, deoarece sectorul asigurarilor este un investitor urias, s-ar mai putea argumenta si ca asigurarile pot contribui la absorbtia socurilor, creand o si mai mare stabilitate. Intr-un raport recent s-a aratat ca asigurarile, deoarece nu au manifestat in timpul crizei acelasi comportament ca alti participanti de pe piata, in lumina unei viziuni pe termen lung, au actionat in sensul absorbirii socului. In perfect acord cu cele afirmate mai sus, CEA doreste sa participe la dezbateri in care sa demonstreze exact in ce privinte asigurarile functioneaza altfel decat bancile si pot avea acest mod de balansare, de echilibrare, care si-a dovedit valoarea in timpul recentei crize.
A doua mare directie de lucru este reprezentata de supervizarea microprudentiala. Derulam deja, de ceva vreme, un proiect la care am lucrat intens - Solvency II, in Europa. Credem cu tarie in acest concept, care este un rezultat al crizei de acum 10 ani. Acum avem de-a face cu o comunitate de supraveghere care este foarte impresionata de criza si vrea sa introduca niveluri mai mari de prudentialitate in sistem, iar aceasta constituie in prezent un punct de discutie. Noi atragem insa atentia si asupra riscului de a introduce prea multa prudentialitate in sistem. Am emis un raport in cursul acestui an, in care avertizam despre cerintele excesive de capital, deoarece vrem sa atragem atentia asupra impactului negativ pe care acestea l-ar avea, nu doar asupra sectorului asigurarilor si asupra asiguratorilor, dar si asupra intregii economii si, intr-un final, asupra asiguratului.
XPRIMM: Cum privesc companiile de asigurari din Europa Centrala si de Est perspectiva aplicarii cerintelor Solvency II ?
M.K.: Solvecy II reprezinta o schimbare de paradigma si va implica o schimbare enorma pentru toate pietele, indiferent din ce zona a Europei sunt. Un fapt care ne da incredere este nivelul ridicat de participare la studiul de impact cantitativ - QIS5. Nivelul ridicat de participare la un astfel de exercitiu indica nu doar interesul, dar si gradul ridicat de pregatire al companiilor, caci ele vor sa testeze ce inseamna Solvency II, cum le va afecta afacerile, ce se va schimba. Este toata lumea pregatita? Dificil de spus, dar in mod clar exista un interes in acest sector si cei care nu au participat pana in prezent la un studiu de impact cantitativ sunt incurajati sa o faca acum. Comisia ne spune foarte clar ca ar trebui sa oferim sprijin in acest exercitiu, iar noi, ca si federatie, vom incuraja asta, pentru ca este singura modalitate de a descoperi daca se potriveste sectorului nostru sau daca mai sunt probleme pe care trebuie sa le identificam. Apoi, odata ce vom avea datele disponibile, le vom utiliza in calibrarile finale ale Solvency II.
XPRIMM: Un interes din ce in ce mai mare este acordat subiectului protectiei consumatorilor, existand si un numar crescator de dezbateri pe aceasta tema. Carui fapt ii datoram intensificarea acestei tendinte ?
M.K.: La nivel european, incepand cu luna februarie a acestui an, Michel BARNIER, Comisarul pentru Piete Interne si Servicii, in momentul in care a preluat aceasta functie, si-a exprimat foarte clar intentia de a se concentra intens pe aspectele de protectie a consumatorului si deja a demarat o serie de demersuri in acest sens.
Referindu-ne la efectele crizei, putem spune ca, in anumite sectoare, consumatorii au fost dezavantajati, existand sentimentul ca acestia nu intelegeau intotdeauna de ce au cumparat un anume produs. De exemplu, binecunoscutele Certificate Lehman sunt mereu aduse in discutie in astfel de dezbateri - consumatorii nu au fost in intregime constienti ca isi risca o parte sau chiar toti banii - si acest aspect este dezbatut.
A treia directie de lucru despre care vroiam sa vorbesc se refera la o dezbatere pe care o derulam in prezent, cu privire la 3 zone ale protectiei consumatorului: prima este aceea a cresterii gradului de informare, a doua este legata de canalele de distributie si de masura in care pot fi ele optimizate, din perspectiva consumatorilor, si a treia este reprezentata de sistemele de garantare pentru asigurari - in ce masura avem nevoie de ele.
Legat de primul aspect, s-ar putea comenta, privind dintr-o perspectiva a industriei, nu ca avem prea putina informatie, ci ca avem uneori prea multe informatii. Nu stiu ce sentimente va incearca atunci cand va cititi politele de asigurare, dar nu cred ca sunteti motivati sa o faceti si probabil ca uneori va pierdeti in detalii, fara a surprinde esentialul. Prin urmare, consideram ca ar trebui pusa la dispozitia clientilor o versiune mai scurta a termenilor si conditiilor unei polite, cu informatiile relevante pe o pagina. In acest sens, am propus supraveghetorilor europeni o forma standardizata, pe care o numim Key Investor Checklist.
In al doilea rand, problema distributiei este una foarte delicata, caci avem de-a face cu cereri din alte sectoare (de exemplu, din cel al pietei de instrumente financiare), care considera ca ar trebui sa avem acelasi reglementari ca si ele. Referindu-ne la un al doilea canal de distributie, cred ca este important de observat ca atat discutiile despre informatii, cat si cele despre distributie au loc in contextul a ceea ce numim PRIPs (Package Retail Investment Products) - ceea ce inseamna alte dezbateri, privitoare la masura in care produsul de asigurare, mai ales de asigurare de viata, este asemanator cu alte produse care necesita acelasi reglementari. Aici, subliniem inca o data ca exista diferente distincte intre diferitii jucatori de pe piata si intre diferitele produse, si deci am pus la punct o forma standardizata de informatii, unde se regasesc si cateva elemente strict legate de probleme specifice asigurarilor. In ceea ce priveste distributia, noi am insistat ca diferentele si potentialul impact asupra sectorului nostru sa fie testate, iar Comisia Europeana a acceptat sa efectueze un studiu in acest sens. Pe piata, unde studiul se deruleaza in prezent, aceste reguli sunt testate in companiile de asigurari si se doreste a se stabili daca exista diferente sau daca au un impact negativ. Rezultatele studiului sunt asteptate in toamna acestui an.
In prezent, ne aflam in faza de pregatire a Directivei PRIPs. Comisia nu a decis inca in totalitate in ce masura PRIPs va fi implementata sau daca ea va avea un caracter obligatoriu. Este o faza de consultari intense, de analize costuri-beneficii, studii, ceea ce constituie dovada unei foarte bune politici a Comisiei. La finalul acestui proces, calitatea reglementarilor se va imbunatati considerabil, iar Comisia va inainta noi propuneri in acest sens. Asa cum vedem noi lucrurile in prezent, vom avea o directiva PRIPs pentru cerintele de informare, si apoi ar mai putea fi diferite directive care sa se refere la problema distributiei.
XPRIMM: Se vorbeste in prezent despre o a doua directiva privind intermedierea in asigurari - IMD2. Care sunt principalele provocari sau principalele puncte de interes legate de acest aspect?
M.K.: IMD trebuia sa fie revizuita, deoarece, in textul initial era deja specificat acest lucru. Comisia Europeana trebuie, dupa cum este legal prevazut, sa o revizuiasca in scurt timp. In plus, de cand IMD a fost adoptata, au avut loc o multitudine de evenimente. Avem directiva MIFID pentru piata bursiera, care impune anumite standarde, prin urmare avem o abordare de maxima armonizare, in vreme ce IMD a reprezentat un minimum de cerinte. Prin urmare, Comisia Europeana considera ca este necesar ca si IMD sa fie adusa la un anumit standard - ceea ce va reprezenta, fara indoiala, o provocare.
XPRIMM: Care ar fi mesajul dumneavoastra pentru asiguratorii romani si pentru cei din CEE, in general, in vremuri de criza?
M.K.: Un mesaj in vreme de criza? Nu sunt sigura ca ar trebui sa trimit un astfel de mesaj, in contextul in care noi ar trebui sa transmitem mesajele de la asiguratori catre autoritatile de reglementare, deci nu cred ca ma voi folosi de aceasta oportunitate. Sunt insa interesata in a primi mesaje de la piata romaneasca de asigurari, este foarte important pentru noi sa mentinem contactul cu aceasta. Noi, CEA, suntem o federatie de asociatii. Membrii nostri sunt asociatii din 27 de state membre, principalele asociatii, in plus mai avem si membri din alte 6 state. Acestea sunt tari din Zona Economica Europeana, Liechtenstein, Luxembourg si Norvegia, Turcia ca membru fondator, Elvetia, Croatia.
In cadrul organizatiei noastre, UNSAR joaca un rol activ. Florentina ALMAJANU face parte din Comitetul nostru Executiv, si este un contributor foarte activ, lansand numeroase propuneri.
Editor: Alexandru CIUNCAN, Vlad PANCIU
| Publicat pe 09.07.2010 |
