Printre schimbarile pe care le va aduce criza economica la nivel mondial, se regaseste si rocada 'magnatilor'. Sistemul corporatist, asa cum a functionat el in ultimul secol trebuie revizuit. Acest lucru se poate produce in doua moduri: fie prin revenirea la conceptul "mai mic este mai bine", adica specializarea companiilor si intoarcerea la micile firme antreprenoriale, flexibile si orientate catre satisfacerea clientilor spre beneficiul actionarilor dar si al societatii, fie printr-un 'face lift' al actualului sistem, prin care sa fie perpetuate beneficiile clasei conducatoare in detrimentul consumatorilor. Abordarea de pana acum asupra crizei, prin injectarea de lichiditate si capital de stat in companiile ce formeaza actuala structura corporatista pare sa sugereze faptul ca a doua cale este cea preferata. Chiar si asa, o schimbare (macar si de imagine) este necesara. Iar in contextul acestei miscari are loc rocada liderilor mondiali.
Tarile emergente principale (alintate cu apelativul BRIC: Brazilia, Rusia, India si China) au fost privite pana nu demult ca piete importante de desfacere a bunurilor produse in lumea dezvoltata, sau ca furnizori de materii prime si semifabricate (inclusiv forta de mana foarte ieftina). India si China sunt piete care fara indoiala vor juca un important rol la nivel mondial, macar si prin faptul ca insumeaza mai mult de o treime din populatia globului, Rusia este principalul furnizor de (printre altele) gaze naturale catre Europa, iar Brazilia o contra-pondere naturala a Rusiei pe continentul american... In timp, BRIC au devenit si un reper pentru starea de sanatate a tuturor celorlalte tari in curs de dezvoltare. Tot in timp insa, o parte dintre 'imbogatitii' acestor economii emergente au inceput sa aiba 'pretentii globale' de mari magnati la nivel mondial. Astfel producatorul indian TATA s-a transformat dintr-un jucator local de automobile, a carui productie se baza pe modele europene clasice si forta de munca ieftina din zona, intr-un jucator cu pretentii la nivel mondial. Cu o cota de piata globala de numai 0,81% in anul 2007, considerat al 20-lea producator auto din lume si bazat pe productia de camioane (a 4-a pozitie mondiala) si de autobuze (al doilea producator mondial), concernul TATA a achizitionat in anul 2008 de la Ford marci auto de prestigiu precum Jaguar si Land Rover pentru 2 miliarde de dolari. Prin aceasta mutare strategica, compania detinuta de familia TATA a promovat de la statutul de producator al celei mai ieftine masini din lume (modelul Nano care va avea un pret de aproximativ 2500 de dolari) la pozitia de manufacturier al unor marci celebre, iar patronul sau a intrat in cercul marilor magnati. Similar, concernul indian Mittal a devenit prin adoptie firma britanico-franceza si cel mai mare producator mondial de otel, iar mogulii rusi imbogatiti de afaceri cu petrol cumpara echipe de fotbal, cladiri si proprietati celebre in intreaga lume. Saptamana aceasta, industria auto a marcat o alta schimbare rasunatoare de proprietar: celebra marca Hummer apartinand GM (ale caror SUV nu au calitati ingineresti speciale, dar sunt masinile de transport ale armatei americane) a fost cumparata de firma chineza Sichuan Tengzhong Heavy Indusrial Machinery. In mod evident, Hummer este un nume 'clasic' pentru americani, iar producatorul chinez face o mutare de imagine prin achizitionarea marcii.
Aparitia 'noilor magnati' este pedeapsa tarilor emergente pentru greselile strategice si comportamentul de sorginte imperialista al 'lumii civilizate'. Sa speram ca sub presiunea aparitiei acestei noi clase de imbogatiti si amenintati de pierderea 'valorilor clasice' ale lumii lor, tarile dezvoltate vor renunta la strategia actuala si se vor intoarce la a rasplati spiritul antreprenorial original.
