1asig.ro
1asig.ro

Leonardo Badea (BNR): Solutiile de reconstructie economica trebuie sa tinteasca si viitorul, nu doar prezentul

5 min. / 1.540 cuvinte
Leonardo Badea, Viceguvernator Bancii Nationale a Romaniei - BNR sustine ca "trebuie sa alocam resursele pentru sprijinirea economiei catre directii care sa contribuie la ameliorarea deficientelor anterioare crizei".

PROMO


Acesta a afirmat:

"Societatea noastra, asa cum o stim astazi, se afla la un moment de decizie fiind la o rascruce evolutiva.Tendinta de agravare a inegalitatilor sociale se manifesta deja de o lunga perioada de timp si ca mai toate evolutiile pe termen lung a cunoscut o accelerare in ultimii ani ca urmare a fenomenului de globalizare, cresterii gradului de automatizare a unor activitati, amplificarii mult mai rapide a complexitatii pietelor si produselor financiare comparativ cu ritmul de imbunatatire a incluziunii financiare, precum si ca efect al recentelor crize din perioada 2007 - 2012 care au fost urmate de o revenire economica firava la nivel global. Astfel, actuala criza generata de pandemia COVID-19 este doar cel mai recent factor de sporire a acestor inegalitati si de accentuare a tensiunilor sociale.

Putem observa ca decenii de politici economice bazate preponderent pe ideologie in loc de pragmatism au esuat. Ideea ca pietele pot rezolva singure toate problemele economice au facut societatea noastra, desi foarte complexa, la fel de fragila si vulnerabila. Au existat momente in care acest lucru, in special in ultima perioada, a fost din ce in ce mai evident pentru toti participantii in economie. Un exemplu ar fi accesul la asistenta medicala gratuita pe perioada crizei COVID-19.

Romania se numara printre state in care, chiar si in perioada de varf a crizei medicale, persoanele infectate au avut acces la asistenta medicala specializata gratuita (cu unele deficiente inerente unei stari exceptionale, acestea fiind insa exceptia si nu regula), dar au existat si multe tari in care persoanele cu venituri mici au suferit mult mai mult si au fost semnificativ mai expuse efectelor bolii prin comparatie cu cei din categorii superioare de venit. A fost poate si rezultatul unei virulente ceva mai reduse a bolii, asa cum s-a constatat in o parte din tarile invecinate noua.

Desi la momentul actual nu stim exact cum va evolua actuala criza pandemica, putem observa aparitia tot mai vizibila a efectelor sale indirecte la nivel economic, social sau privind accesul la educatie etc. Studiile arata ca in ultimii ani epidemiile au contribuit la accentuarea inegalitatilor. Din ceea ce se prefigureaza acum, daca nu actionam intelept si decisiv, printr-un efort concentrat si corelat de catre toate partile implicate (in sectorul public dar si privat), riscam ca in aceasta privinta Romania sa nu se mai diferentieze pozitiv, asa cum a facut-o din perspectiva accesului la ingrijire si tratament.

Apare astfel ca o necesitate ca Romania sa foloseasca acest moment ca oportunitate de dezvoltare economica orientata spre viitor urmarind extinderea de noi linii de afaceri si incurajarea domeniilor strategice unde putem fi eficienti, ca simple exemple putand aminti tehnologia informatica, industria agroalimentara sau sectorul transporturilor.

De asemenea, este necesar sa intelegem importanta fluxurilor de capital care sunt atrase in Romania, nu doar atat punctul de vedere al investitiilor straine directe ci si din cel al fluxurilor de portofoliu (chiar daca acestea sunt investite de obicei pe termen scurt), cu rol de semnal timpuriu privind atractivitatea pietelor locale, increderea investitorilor etc.

Toate elementele mentionate sunt necesare pentru a reduce disparitatile. In Romania acestea sunt probabil cel mai vizibile la nivel regional, in special intre capitala si restul regiunilor, dar ele se translateaza la nivelul populatiei intre categoriile de nivel de venit. Daca nu actionam pentru ameliorarea lor, constient si programatic, asumat la nivelul intregii societati, lasate in voia sortii acestea se vor urma un proces entropic. Daca ramanem pasivi, efectele negative ale deteriorarii tesutului social se vor vedea cu siguranta in anii ce urmeaza.

In momentele de maxima intensitate ale crizei este de inteles ca nu a fost timp pentru gandire strategica pe termen lung, prioritatea momentului fiind, in mod just, salvarea vietilor si a unei parti cat mai mari din economie. Acum insa nu avem nici o scuza sa nu canalizam resursele pe care le alocam in continuare pentru sprijinirea economiei catre directii care sa contribuie la ameliorarea deficientelor deja cunoscute dinaintea acestei crize.

In momentul acesta se poate observa solidaritatea europeana pentru depasirea crizei economice determinata de criza pandemica. Pachetele de stimulare economica sunt la un nivel fara precedent. Astfel, resursele care au fost alocate statelor membre sunt importante si vin in completarea programelor nationale initiate de acestea. Dar, asa cum istoria a demonstrat, doar alocarea resurselor nu este suficienta pentru a avea rezultate economice. Poate chiar mai important este ca programele astfel finantate sa fie adaptate momentului si situatiei economice generale la nivel international si local, precum si sa fie orientate spre viitor. Simpla replicare a unei strategii de tip "New Deal" nu garanteaza succesul. De exemplu, un program de anvergura pentru extinderea si refacerea infrastructurii, unul din nucleele pachetului de relansare economica demarat acum 87 de ani (!) in SUA de presedintele Franklin D. Roosevelt, ar fi cu siguranta benefic si in Romania astazi, dar nu oriunde si nu oricum. Altfel, doar ingropam bani iar efectele vor fi minime.

Devine astfel o chestiune de alegere strategica cheltuirea acestor resurse care trebuie sa se faca cu luarea in considerare a criteriilor de sustenabilitate. Nu suntem oare prea saraci ca sa sprijinim financiar domenii care oricum au un viitor incert? Nu e oare o risipa nejustificata sa tinem pe linia de plutire firme care oricum deja devenisera neviabile inainte de criza? Nu am construi o societate de maine mai buna daca atunci cand acordam sprijin financiar am pune si o serie de conditii izvorate din bine cunoscutele criterii generale de sustenabilitate: reducerea poluarii, promovarea echitatii sociale si a bunei guvernante. Oare am gresi daca am conditiona ajutorul statului de localizarea in Romania a unei cote minime din lanturile de aprovizionare? Sau de promovarea echitatii sociale si de reducerea amprentei asupra mediului? Dezvoltarea unor domenii cheie, reducerea dependentei fata de importuri, accelerarea digitalizarii, imbunatatirea infrastructurii ar trebui sa constituie axe prioritare pentru alocarea sprijinului financiar al statului. Toate aceste ar trebui dublate de eficientizarea administratiei, modernizarea sistemului educational si, evident, consolidarea sistemului medical.

Este evident ca am enuntat foarte multe intrebari in dorinta gasirii unor raspunsuri, dar nimeni nu detine o solutie magica la o problematica atat de complexa. Trebuie insa sa fim dispusi sa cautam impreuna, sistematic, in fiecare zi si cu fiecare decizie pe care o luam, cate o mica parte din solutie, pe care apoi sa o punem in practica. Si trebuie sa incepem sa facem asta cat mai repede, pentru altfel ratam o sansa si pentru ca mai tarziu ne va fi mai greu si vom fi nevoiti sa cheltuim resurse suplimentare, care la randul lor costa, iar suportabilitatea unor noi poveri financiare este limitata."

239 accesari