1asig.ro
1asig.ro

Legea anti-plastic - mai bine pentru mediu, mai provocator pentru firme

5 min. / 1.540 cuvinte

World Economic Forum a estimat ca pana in 2050 plasticul din oceane va ajunge sa cantareasca mai mult decat toti pestii la un loc. Iar particulele din plastic sunt ingerate de acesti pesti care devin hrana noastra. Pentru a incetini aceasta tendinta, in 2019, Uniunea Europeana a luat decizia de a interzice anumite produse din plastic, in special pe cele de unica folosinta. Decizia a fost implementata si in Romania, cu oarecare intarziere, iar sanctiunile pentru firmele care nu respecta noile prevederi curg, in cea mai mare parte, de la finalul lunii septembrie, noteaza Adrian Teampau, Director Taxe Indirecte, Deloitte Romania, si Ovidiu Balaceanu, Senior Managing Associate, Reff & Asociatii | Deloitte Legal.

PROMO


Conform acestora, o analiza publicata in iulie 2021 de un grup de organizatii de mediu europene atrage atentia asupra faptului ca productia de plastic la nivel global a crescut de 20 de ori in ultimii 50 de ani si ca in 2050 ar urma sa devina de patru ori mai mare decat in prezent. Din alte cercetari reiese ca din 1950 si pana in 2019, la nivel global, au fost produse 8,3 miliarde de tone de materiale de plastic, din care 6,3 miliarde au devenit deseuri. 

Invazia deseurilor din plastic nu mai reprezinta de multa vreme doar un scenariu de film science-fiction, ci o amenintare reala la adresa planetei si a sanatatii noastre. Numeroase studii evidentiaza, periodic, pericolul tot mai mare generat de acumularea in natura a deseurilor din plastic, efectele limitate ale masurilor adoptate de autoritati si perspectivele catastrofale in lipsa unor reactii ferme la nivel global. Din aceste considerente, autoritatile europene au adoptat in urma cu doi ani o directiva care are drept scop reducerea impactului produselor din plastic asupra mediului. Directiva a fost transpusa recent si in Romania, dar, ca de obicei, lasa loc anumitor interpretari si impune obligatii dificil, daca nu imposibil de indeplinit pe termen scurt pentru societatile comerciale din domeniu. 

Ce prevede directiva europeana?

Specialistii Deloitte au aratat ca, dincolo de imbunatatirea mecanismelor de colectare si reciclare, autoritatile europene au decis sa limiteze si fabricarea de produse din plastic, in special a celor de unica folosinta. Directiva UE 904 din 2019 interzice introducerea pe piata a anumitor categorii de astfel de produse pentru care exista alternative fara plastic la preturi accesibile. Printre acestea se regasesc: betisoarele pentru urechi, tacamurile, farfuriile, paiele pentru bauturi, agitatoarele pentru bauturi, betele pentru baloane, precum si unele produse fabricate din polistiren expandat (pahare si recipiente pentru bauturi si unele recipiente pentru alimente).

Pentru alte produse din plastic, cum ar fi echipamentele de pescuit, pungile de plastic de unica folosinta, recipientele pentru bauturi si alimente pentru consumul imediat, pachetele si foliile de plastic, filtrele de tutun, articolele sanitare si servetelele umede, se aplica masuri diferite. Printre acestea se afla limitarea utilizarii si reducerea consumului de astfel de produse si prevenirea gestionarii incorecte a deseurilor generate prin cerinte de etichetare, scheme de raspundere extinsa a producatorilor (in baza principiului "poluatorul plateste"), campanii de sensibilizare si cerinte in materie de proiectare a produselor.

In plus, directiva impune o reducere etapizata a consumului unor categorii de produse din plastic de unica folosinta pana in anul 2026, comparativ cu valoarea de referinta din 2022. 

Stadiul implementarii in statele membre 

Adrian Teampau si Ovidiu Balaceanu au precizat ca actul normativ trebuia transpus in legislatia tarilor UE pana la 3 iulie 2021, data de la care ar fi trebuit sa se aplice si restrictiile de introducere pe piata a produselor vizate si de marcare a celor nou introduse pe piata. Pentru alte masuri, directiva permite termene ulterioare de aplicare, cum ar fi 3 iulie 2024 (cerintele de proiectare pentru sticle) sau 31 decembrie 2024 (masurile privind raspunderea extinsa a producatorilor, mai putin in cazul celor din tutun, unde termenul este 5 ianuarie 2023). 

Oficialii europeni sustin ca reducerea utilizarii produselor din plastic de unica folosinta contribuie la protejarea sanatatii oamenilor si a planetei. In plus, ei considera ca normele UE stimuleaza modele de afaceri durabile si reprezinta calea catre o economie circulara bazata mai degraba pe reutilizare decat pe unica folosinta. Dar, pana in acest moment, mai putin de jumatate din statele membre ale Uniunii Europene au transpus prevederile Directivei 904. 

Neclaritati in legislatia romaneasca

Potrivit Deloitte, Romania a transpus directiva europeana printr-o ordonanta de guvern (Ordonanta 6/2021) cu doua luni intarziere fata de termenul limita. Aceasta a intrat in vigoare, in mare parte, la inceputul lunii septembrie, dar prevederile privind majoritatea contraventiilor urmeaza sa se aplice incepand cu data de 29 septembrie 2021. Actul normativ respecta, in linii mari, directiile trasate de directiva europeana, in special cu privire la produsele vizate, dar prezinta anumite lacune care trebuie clarificate prin normele de aplicare sau chiar prin acte normative de modificare. 

Printre acestea se numara lipsa acordarii unei perioade de tranzitie pentru comercianti, in cazul obligatiilor care impun o pregatire prealabila. De exemplu, legislatia impune operatorilor care introduc pe piata anumite produse din plastic de unica folosinta (paharele pentru bauturi si unele recipiente pentru alimente) obligatia de a reduce treptat consumul, incepand cu 2023, astfel incat in 2026 sa inregistreze o diminuare cumulata de 20% fata de cantitatea introdusa pe piata in 2022. Chiar daca primul prag minim de reducere (5%) se aplica in 2023, legislatia impune operatorilor care comercializeaza cu amanuntul astfel de produse sau care le utilizeaza pentru comercializarea propriilor produse doua obligatii dificil, daca nu imposibil de respectat pe termen scurt, fara o perioada de tranzitie sau fara a lega expres aplicabilitatea acestor obligatii de primul termen de reducere a consumului (2023). In primul rand, comerciantii trebuie sa ofere consumatorului alternative reutilizabile la punctele de vanzare, adecvate si durabile sau care nu contin plastic. Or reorientarea comerciantilor pentru oferirea de alternative nu se poate face peste noapte. In plus, nici nu se poate afirma in mod rezonabil ca operatorii ar fi trebuit sa stie din timp ca vor avea obligatia sa furnizeze alternative si ca ar fi trebuit sa fie deja pregatiti cu astfel de alternative, pentru ca directiva nu impune un instrument de asigurare a reducerii consumului (de exemplu, asigurarea de alternative), ci ofera o serie de exemple de masuri posibile, iar statele membre trebuie sa defineasca in legislatia locala masurile pe care le considera adecvate. In al doilea rand, legislatia impune aplicarea unui pret de vanzare pentru produsele de unica folosinta furnizate si evidentierea pretului distinct pe documentele de vanzare, deci inclusiv pe bonurile de la casele de marcat. Or implementarea acestei obligatii necesita modificarea programelor informatice ale caselor de marcat, ceea ce presupune timp.

Totodata, actul normativ introduce si alte obligatii complexe si neclare in anumite situatii pentru societatile comerciale active in domeniu, astfel ca autoritatile trebuie sa elaboreze legislatia secundara, astfel incat sa clarifice din timp toate aspectele care ridica semne de intrebare, pentru a se asigura ca operatorii isi inteleg in mod corect, complet si la timp obligatiile. Practica a demonstrat ca legislatia neclara atrage deseori interpretari divergente chiar din partea institutiilor statului. Din aceste considerente, trebuie sa existe consultari publice organizate din timp, in care sa se dezbata toate aspectele neclare indicate de populatie, organizatii neguvernamentale si mediul de afaceri.

Asadar, poluarea cu plastic este incontestabil o problema tot mai grava la nivel global, iar masurile de combatere trebuie sa fie ferme si asumate de toate natiunile lumii. Insa in acest demers trebuie sa se prezinte si solutii pentru firmele implicate, dar si pentru consumatorii finali, pentru care produsele de unica folosinta au devenit o obisnuinta in ultimii ani. In plus, nu trebuie neglijat aspectul legat de materia prima din care urmeaza sa fie fabricate multe dintre produsele care le vor inlocui pe cele din plastic, respectiv lemnul sau porumbul, avand in vedere ca sunt resurse epuizabile si trebuie evitata risipa, au incheiat oficialii Deloitte.

 

812 accesari