> Resedinta de judet: Calarasi
> Suprafata: 5.088 km2
> Populatia: 319.701 locuitori (recensamant 2001)
> Numar salariati: 47.689 (decembrie 2008)
> Rata somajului: 5,1% (decembrie 2008)
> Castig salarial mediu brut: 1.544/persoana (decembrie 2008)
Piata locala a asigurarilor (2007)
> Numar de unitati locale: 21 (2005)
> Prime brute subscrise: 38,56 milioane lei
> Numarul mediu de salariati permanenti in asigurari: 168
> Cheltuieli cu remuneratiile personalului: 3 milioane lei
> Densitatea asigurarilor: 120,62 lei/locuitor
> Raportul salariatilor in asigurari la total locuitori: 1/1.903
Asigurari peste nivelul economic al judetului
Situat in Sud - Estul regiunii Muntenia, pe malul stang al fluviului Dunarea - bratul Borcea -, judetul Calarasi se situeaza din punct de vederea al dimensiunii suprafetei intre primele 30 de judete ale Romaniei (2,1% din suprafata totala a tarii). Organizarea administrativ-teritoriala a Calarasilor cuprinde 2 municipii (municipiul resedinta de judet Calarasi - peste 70.000 locuitori - si municipiul Oltenita - circa 27.000 locuitori), 3 orase (Budesti, Fundulea si Lehliu Gara), 50 de comune, respectiv 159 de sate.
Populatia judetului Calarasi inglobeaza 1,4% din populatia Romaniei, dintre care un procent de sub 40% traind in mediul urban, gradul de urbanizare a populatiei judetului fiind sub media pe tara.
Economia: de la stabilizare la dezvoltare
Industria judetului este profilata, in cea mai mare parte, pe activitati prelucratoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare (aceasta contribuind in cea mai semnificativa proportie la productia industriala a judetului), industriei confectiilor din textile, industriei celulozei, hartiei si cartonului, industriei materialelor de constructii, constructiilor navale, metalurgice s.a.m.d.
Principalele centre economico-sociale ale judetului sunt: Calarasi (cel mai mare centru financiar, social, cultural si administrativ), Oltenita si Lehliu Gara. Economia calaraseana a suferit un regres intre 1989 si 2000, din cauza falimentului a doua mari unitati industriale ale judetului (NAVOL Oltenita si SIDERCA Calarasi).
Dupa anul 2000, urmeaza o perioada de stabilizare a economiei locale, urmand cu anul 2005 o crestere a acesteia, mari investitori deschizandu-si in judet unitati de productie, crescand prin aceasta numarul locurilor de munca (SAINT-GOBAIN si ROMPLY in Calarasi si MARTIFER in Lehliu Gara). In acelasi timp, alte companii cu capital strain au anuntat proiecte de investitii, in special in Calarasi, Lehliu Gara si Budesti.
Astfel, in industria textila activeaza societatea CATEX, in industria alimentatiei - producatorul de mezeluri ALDIS si AVICOLA Calarasi. In industria agricola sunt prezente NUTRICOM Oltenita si AGRO Chirongi, in vreme ce in industria siderurgica activeaza companiile REPSID si ZAFA. Industria constructoare de nave are ca principal jucator societatea cu sediul in municipiul Oltenita, STENDOR. Alte societati calarasene importante sunt: SAINT GOBAIN GLASS Romania (producator, transformator si distribuitor de materiale de sticla, ceramica, materiale plastice, fonta), MARTIFER (producator de combustibil biodiesel) si producatorul de mobila CASA SIMION.
Fiind un judet de campie, agricultura este activitatea economica principala a judetului Calarasi. Baza agriculturii o reprezinta terenurile agricole, care masoara circa 427.000 hectare. Aceasta stare de fapt a propulsat Calarasiul in fruntea judetelor Romaniei din punct de vedere al productiei de grau, orz sau floarea-soarelui.
In pofida faptului ca judetul este aflat in vecinatatea fluviului Dunarea, latura turistica nu este exploatata la capacitatile ei maxime. Numarul mare de ostroave de un mare pitoresc, ramificarea cursului principal al Dunarii prin brate unice, toate acestea creeaza atat un cadru natural ce predispune la relaxare, cat si conditii unice pentru practicarea vanatorii si a pescuitului la nivel sportiv. Atractivitatea peisajelor, precum si punerea in valoarea a elementelor enumerate mai sus ar putea constitui premisele evolutiei turismului calarasean, judetul putand dezvolta segmentul de turism sportiv intr-un cadru natural inedit. De asemenea, judetul Calarasi beneficiaza de un potential turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural, monahal, turism verde si agroturism.
Calarasii si criza economica
Contextul crizei economice mondiale, care a provocat schimbari de strategie companiilor si organizatiilor din Romania, a atins si judetul Calarasi. Potrivit Institutului National de Statistica, din luna iulie 2008 pana in luna decembrie 2008, rata somajului a crescut de la 4,4% la 5,1%, iar numarul somerilor - de la 4.686 la 5.463. De asemenea, judetul Calarasi face parte, potrivit Biroului de Credit, din categoria judetelor cu cei mai multi restantieri, dupa Giurgiu si Ilfov.
Astfel, TENARIS SILCOTUB (cel mai important producator roman de tevi din otel fara sudura) a anuntat la inceputul lunii martie 2009 demararea procedurilor de disponibilizare colectiva a 150 angajati, 110 din acestia fiind de la fabrica din Zalau, restul de 40 de la DONASID Calarasi. Uzina de la Zalau numara aproximativ 1.030 de angajati, in timp ce S.C. DONASID Calarasi are circa 300 de angajati.
De asemenea, producatorul de BCA PREFAB anunta la finele anului 2008 ca va disponibiliza circa 500 din cei 700 de angajati ai fabricii de la Calarasi.
In acelasi timp, producatorul de mezeluri ALDIS Calarasi anunta, in decembrie 2008, posibilitatea amanarii unor investitii de circa 10 milioane euro, programate pentru 2009. ALDIS a finalizat anul 2008 cu o cifra de afaceri de 95 milioane euro, cu 8 milioane euro mai mult decat in anul 2007.
In pofida perioadei nefavorabile, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca anunta la jumatatea lunii martie 2009 peste 11.200 locuri de munca disponibile in companiile din toata tara, dintre care cele mai multe locuri disponibile se aflau in Bucuresti, Brasov si Calarasi (peste 500). De asemenea, exista companii care au programate investitii pentru 2009. Una dintre acestea este BRICOSTORE, care urmeaza sa "bifeze" un spatiu in proprietate de circa 5.000 m2 in Parcul Comercial Calarasi. Investitia BRICOSTORE la Calarasi este estimata in jurul cifrei de 10 milioane euro.
Tendinte de crestere
Desi la nivel national Calarasi este plasat, de catre CNSAS, printre ultimele judete ca si potential economic, o parte dintre reprezentantele locale ale companiilor de asigurari nu au tinut cont de aceasta realitate, reusind sa se situeze in prima jumatate a clasamentului intern, pe judete, din punct de vedere al subscrierilor.
Astfel, conditiile naturale propice dezvoltarii agriculturii, potentialul agricol legumicol, cerealier si zootehnic ridicat, fertilitatea ridicata a solului, proprietatea sectorului privat asupra majoritatii terenurilor agricole, tendinta de cresterea a sectorului de servicii si a celui privat, existenta unor firme private reprezentative cu capital strain sau mixt, existenta bazei de cercetare in domeniul agriculturii si pomiculturii, potentialul natural, cultural si istoric pentru dezvoltarea turismului si, nu in ultimul rand, forta de munca calificata in sectoare industriale traditionale (confectii, textile, siderurgie, materiale de constructii) au creat pietei locale a asigurarilor toate premisele necesare unei cresteri peste media nationala, desi o parte semnificativa dintre aceste asigurari sunt transferate direct in capitala.
In acelasi timp, reprezentantele companiilor de profil au identificat ca surse importante de crestere, pe langa binecunoscutul segment auto, si anumite clase de asigurari ce tin de specificul judetului: "Asigurarile de culturi agricole detin o pondere de 20% din portofoliul companiei noastre, totalizand circa 1 milion lei subscrieri in 2008, fapt care a dus la clasarea Sucursalei ALLIANZ-TIRIAC pe primul loc, la nivel national, pe aceasta clasa", a declarat Florian MANEA, Director Sucursala ALLIANZ-TIRIAC.
Judetul Calarasi dispune de terenuri agricole de 427.000 ha, fapt ce plaseaza judetul pe locul 10 la nivel national, dupa suprafata arabila. Pe langa aceasta suprafata importanta, judetul este ferit de fenomenele naturale daunatoare pentru culturi, desi s-au consemnat si caderi de grindina in anumite zone: "Specificul agricol din Calarasi a condus la o pondere a acestei clase de 16,7% in portofoliul nostru (n. red.: 600 mii lei, in primele noua luni ale anului 2008), noi reusind astfel sa cuprindem in asigurare culturile de pe 17% din suprafata insamantata a judetului", precizeaza Maria IONESCU, Director, Sucursala ASIROM.
Baza de ofertare in judet o reprezinta, in principal, asociatiile agricole (n. red.: dar si persoane fizice), unele dintre acestea avand in gestiune terenuri agricole de peste 6.000 ha.
Stimulentele pentru incheierea acestor asigurari au fost subventiile acordate de stat prin Legea nr. 381/2002 si obligativitatea incheierii unei asigurari in vederea obtinerii unui credit de la institutiile bancare.
Care ar fi totusi problemele cu care se confrunta asiguratorii in ceea ce priveste subscrierea pe aceasta clasa? Eliminarea subventiei prevazute in legea mentionata anterior, in anul 2008, ar putea constitui una dintre ele, aceasta facilitate avand un rol esential in convingerea clientilor sa incheie o asigurare.
De asemenea, "este nevoie de mai multa seriozitate din partea companiilor, in ceea ce priveste cotatiile de prima practicate, care de multe ori sunt prea mici in comparatie cu riscurile preluate in asigurare", a declarat Alexandrina IUGA, Director, OMNIASIG Calarasi.
In acest context, valoarea totala a volumului de prime brute subscrise in judetul Calarasi, in perioada financiara aferenta primelor noua luni ale anului 2008, a fost de 9,3 mil. EUR (sub un punct procentual din totalul pietei nationale), ceea ce reprezinta, comparativ cu primele trei trimestre ale anului precedent, o evolutie nominala in moneda europeana de 18,2%. Portofoliul consolidat al pietei locale a avut, in perioada analizata, ca principale componente: asigurari auto facultative CASCO (40%), asigurari obligatorii auto de raspundere civila (28%), asigurari de incendiu si calamitati naturale (11%), asigurari agricole (6%), respectiv asigurari de viata (circa 9%).
Comparativ cu ianuarie-septembrie 2007, in primele noua luni ale anului 2008 cele mai semnificative cresteri nominale le-au inregistrat politele de daune la proprietati (peste 38%), cele CASCO (cu 35% mai mult decat in 3T/2007) si cele de incendiu si calamitati naturale (crestere de 15%).
De asemenea, potrivit datelor comunicate de Institutul National de Statistica, in 2007 un locuitor al judetului Calarasi a achizitionat, in medie, servicii de asigurare de peste 120 lei, in crestere absoluta cu circa 40 lei raportat la 2006. Totodata, pentru perioada analizata, s-a constatat o crestere semnificativa a numarului de angajati cu carte de munca din sfera asigurarilor, de la 116 persoane in anul 2006, la 151 in 2007.
Cifrele prezentate dovedesc faptul ca, din punct de vedere al industriei asigurarilor, judetul se regaseste pe un trend vizibil evolutiv, in care piata de profil se afla intr-un real proces de maturizare, asigurarile tinzand sa reprezinte o ramura din ce in ce mai importanta a economiei la nivel local, precum si din viata locuitorilor, acest lucru fiind sustinut in cea mai mare masura de climatul economic in crestere.
Auto si property - 80% din daune
Valoarea totala a volumului de daune inregistrate de piata calaraseana a asigurarilor in primele noua luni ale anului precedent a fost de 3,95 milioane euro. Pe clase de asigurari, volumele cele mai semnificative de daune avizate si platite au fost aferente asigurarilor de tip property (9%), respectiv de tip auto (72%). Aceasta stare de fapt se datoreaza in cea mai mare masura existentei pe teritoriul judetului a autostrazii Bucuresti-Constanta, conditiilor tehnice necorespunzatoare ale retelei de drumuri comunale, precum si profilului agricol al regiunii.
De altfel, toate aceste caracteristici si toti acesti factori enumerati, care au contribuit la ponderea majoritara a volumului de daune pe segmentele auto si property, reies si din declaratiile liderilor companiilor de asigurare vizitati in cadrul Programului "Unde Ma Asigur?".
In perioada ianuarie-septembrie 2008, compania de asigurare cea mai "pagubita" a fost UNITA, cu pagube totale situate in jurul cifrei de 3,7 milioane lei. De asemenea, cea mai "voluminoasa" dauna avizata si platita de UNITA a fost inregistrata pentru o polita CASCO.
Potrivit lui Gheorghe SPINU, Directorul Sucursalei, "compania a avut de achitat circa 62.000 euro pentru o dauna produsa in Franta, in urma rasturnarii intr-o prapastie a unui cap tractor cu semiremorca".
De asemenea, "dauna record" consemnata de Sucursala Calaraseana a BCR Asigurari a fost produsa tot in urma unui incident rutier: "Cea mai mare dauna avizata si platita, pe care a inregistrat-o Sucursala noastra, a fost pentru o polita CASCO in suma de aproximativ 47.500 lei", a precizat Rozalia MUCERNIUC, Directorul Sucursalei.
Influenta vizibila pe care o are industria auto asupra domeniului asigurarilor, dar mai ales asupra daunalitatii, se reflecta si in cea mai "consistenta" dauna avizata si platita de ASIROM Calarasi: 35.500 lei pentru o polita CASCO.
In ceea ce priveste daunele record consemnate de ALLIANZ-TIRIAC, ASTRA Asigurari si OMNIASIG, acestea au fost aferente domeniului agricol. "Cea mai mare dauna platita de catre Sucursala ASTRA a fost in valoare de 54.000, lei pe o polita de asigurare pentru culturi agricole. Riscul produs s-a datorat caderii de grindina", a comentat Maria LUCA, Director Sucursala ASTRA Asigurari.
 Brokerii: doar 7% din total subscrieri
Pe piata asigurarilor din Calarasi se simte nevoia infiintarii de companii de intermediere in asigurari, care sa desfasoare o activitate serioasa, urmandu-si scopul de consultant pentru potentialii asigurati, dar si de furnizor de clienti pentru companiile de asigurari. Aceasta este concluzia echipelor Programului "Unde Ma Asigur?", in urma vizitelor realizate la Sucursalele si Agentiile asiguratorilor judeteni.
Activitatea redusa a companiilor de brokeraj in asigurari pe raza judetului reiese, de asemenea, si din cifrele comunicate de asiguratorii vizitati, la nivelul Calarasului reiesind un volum total al primelor brute intermediate de 2,45 milioane lei (7,2% din totalul primelor brute subscrise).
Astfel, potrivit declaratiilor liderilor companiilor de asigurare, in judetul Calarasi se pot desprinde doua tipuri de companii de asigurare: care nu utilizeaza ca si canal alternativ de vanzare companiile de brokeraj si care au relatii de parteneriat cu acestea, dar in mica masura.
"Ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor de asigurareeste sub 10 puncte procentuale din totalul subscrierilor Agentiei. Acest lucruse datoreaza in primul rand dimensiunilor mici ale judetului, precum si faptuluica localnicii prefera sa achizitioneze servicii de asigurare direct de la Sucursalelesi Agentiile companiilor de asigurare", este de parere Marian BUREAC, DirectorulAgentiei BT Asigurari.
In acelasi sens, Agentia locala a GENERALI Asigurari, specializata pe segmentul asigurarilor de viata, prefera, in detrimentul dezvoltarii de parteneriate cu brokerii de asigurare, "vanzarea si cresterea sanatoasa a vanzarii prin reteaua proprie de vanzari", a opinat Liliana NICOLESCU, Directorul Agentiei.
"1% este ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor deasigurare", a mentionat Marian MUSAT, Directorul Sucursalei ASIBAN. Potrivitacestuia, "acest raport este foarte mic datorita activitatii reduse a brokerilorin judetul nostru. Pentru viitor, intrevad o crestere a prezentei brokerilorin judet si sper la o crestere semnificativa a aportului brokerilor la realizarileSucursalei". De asemenea, Sucursala ASIBAN intentioneaza dezvoltarea departeneriate cu companii de brokeraj din capitala, cu scopul dezvoltarii portofoliuluicu polite incheiate in afara judetului Calarasi.
In acest sens, este de remarcat activitatea desfasurata de Sucursala UNITA Calarasi, volumul de prime subscrise prin intermediul companiilor de brokeraj in asigurari fiind in afara "tiparului" judetului: "Pentru anul 2008, ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor este de 35%. In 2009, estimam cresterea acestuia la 50% din totalul subscrierilor, intrucat dezvoltam relatii de parteneriat cu 2 companii de brokeraj importante, ce au o larga acoperire teritoriala", a explicat Gheorghe SPINU.
Puncte tari si puncte slabe
Capacitatea redusa de a face fata presiunii competitive existente in Uniunea Europeana, gradul redus de modernizare si de restructurare a agriculturii, cadrul legislativ instabil si complex, lipsa capitalului pentru sustinerea investitiilor, valorificarea insuficienta a potentialului existent, migratia tinerilor catre zonele urbane, structura economica slab diversificata, ponderea mica a tehnologiilor moderne in industrie si agricultura, volumul relativ redus al investitiilor straine, lipsa parcurilor industriale, puterea financiara scazuta a populatiei rurale, accesul limitat la tehnologia informatiei in zonele rurale sunt doar cateva dintre problemele prioritare regasite pe agenda autoritatilor locale.
Pe de alta parte, existenta autostrazii Bucuresti-Constanta, existenta punctului de trecere a frontierei Calarasi - Silistra, relativa apropiere de cel mai mare aeroport din tara, "Henri Coanda", aflat la 60 km fata de principalele orase ale judetului (Lehliu Gara si Oltenita) si la 120 km de resedinta de judet - Municipiul Calarasi -, accesul rutier, feroviar si fluvial la Marea Neagra, pozitia geografica favorabila ce ofera posibilitati de dezvoltare, in special in turism si in transporturi fluviale, creeaza toate premisele necesare unei cresteri semnificative a pietei locale a asigurarilor, in 2009.
Insa pentru o crestere sanatoasa, pentru o maturizare a acestei piete, ar mai fi necesare: realizarea unui "plan de atac" pentru o penetrare mai adanca a zonelor rurale, o initiere sau o dezvoltare, dupa caz, a relatiilor de parteneriat cu brokerii locali, mentinerea si specializarea unei echipe "inchegate" de agenti/consultanti proprii de vanzari, si, nu in ultimul rand, diversificare portofoliului, in sensul cresterii volumului de subscrieri pe clase de asigurari non-auto, mai putin "daunase".
Vlad BOLDIJAR
Click aici pentru a vedea principalii indicatori ai companiilor de asigurari din judetul Calarasi (3T 2008)!
Click aici pentru a vedea top 10 prime brute subscrise din judetul Calarasi (2008)!
Asigurarile agricole - in cautarea pretului corect
Conferinta "Ziua Asigurarilor" din Calarasi a reprezentat un bun prilej pentru conducerea societatilor de asigurari din judet, precum si pentru brokerii cu care acestia colaboreaza, sa identifice si sa dezbata problemele cu care se confrunta piata, in general, precum si cele pe care le intampina pe plan local.
Evenimentul a demarat cu prezentarea evolutiei pietei de asigurare la nivel national, regional si local, precum si cu publicarea topului companiilor de asigurari din judet, in functie de subscrierile realizate de acestea in primele noua luni ale lui 2008. Astfel, pe prima pozitie s-a clasat ALLIANZ-TIRIAC, cu prime brute subscrise de 6,05 milioane lei, urmata de ASIROM, cu 5,34 milioane lei si, la o diferenta foate mica, de UNITA, cu 5,33 milioane lei.
"Ne asteapta o perioada dificila - si fac referire cu aceasta ocazie atatla agentii economici, cat si la prestatorii de servicii. Din punct de vedereeconomic, in ultimii ani am beneficiat de stabilirea pe piata locala a unui numarimportant de investitori, iar alte proiecte sunt in curs de derulare si vor fifinalizate in curand. Totusi, o parte din companiile existente si-au restransactivitatea. De asemenea, accesarea unui credit bancar a devenit o dificultate,iar asigurarile aferente au scazut vizibil", a explicat Marian DRAGAN, PresedinteleCamerei de Comert, Industrie si Agricultura Calarasi.
Analizand situatia actuala a pietei locale de asigurari, Gheorghe SPINU, Directorul UNITA Calarasi, a declarat: "Trebuie sa avem in vedere ca, in general, firmele si companiile mari sunt asigurate direct in Bucuresti, la nivel de centrala, astfel incat principala oportunitate este reprezentata de piata de retail. In judet exista un numar mare de locuinte neasigurate, dar valoarea lor este mai mica si, implicit, scade si valoarea primelor de asigurare".
"Anul 2008 a adus chiar un profit substantial, mai ales in zona retail-ului.Deocamdata disponibilizarile nu ne-au afectat, cu toate ca s-a simtit o usoarascadere in primele luni ale anului. Daca statul va subventiona agricultura, iarproprietarii de terenuri vor apela la fondurile europene pentru a-si putea dezvoltaactivitatea, anul care tocmai a inceput se poate dovedi unul prolific",a mentionat Maria IONESCU, Directorul Sucursalei ASIROM Calarasi.
O pondere de 60% din intreaga piata de asigurari din judetul Calarasi este reprezentata de asigurarile auto. Totusi, este de remarcat faptul ca rata daunei pe acest segment, in judet, este situata sub media la nivel national, aceste asigurari reusind sa fie chiar profitabile. Totodata, frauda nu este la fel de accentuata ca in alte regiuni, cu toate ca au existat tentative de acest gen. Liderii au semnalat, totusi, nevoia intocmirii unei baze de date comune intre companii, pentru ca un asigurat care a avut un istoric nefavorabil sa poata fi identificat mai usor.
"Factorii care au determinat rezultatele bune inregistrate pe clasa autoau fost: lipsa evenimentelor rutiere notabile, numarul relativ scazut al accidentelor,precum si frecventa redusa a tentativelor de frauda. Totusi, frauda exista, dareste de mica anvergura, si nu intr-o masura in care sa afecteze activitatea companiilorde asigurari", a precizat Mariana LUCA, Directorul Sucursalei ASTRA-UNIQA.
"Am solicitat colegilor din piata, ori de cate ori am considerat necesar,sa ne furnizeze informatii referitoare la clientii pe care urma sa ii luam inasigurare si rezultatele au fost satisfacatoare, astfel incat am reusit sa conlucramfoarte bine", a continuat Marian BUREAC, Directorul Agentiei BT AsigurariCalarasi.
Intrarea in vigoare de la 1 iulie anul curent a constatului amiabil agita apele pe piata asigurarilor din Romania. Pe de o parte, sunt unii asiguratori care se se arata ingrijorati de cresterea fraudelor din sistem, dar si de costurile generate de modificarile organizatorice pe care trebuie sa le opereze in cadrul structurilor proprii, in timp ce, de cealalta parte, sunt reprezentantii Politiei Rutiere si clientii nemultumiti de cozile interminabile pe care trebuie sa le parcurga chiar si in cazul unui accident usor.
"Odata cu implementarea constatului amiabil, vom fi pusi in situatia incare vor exista neconcordante intre declaratiile celor implicati, care vor trebuisolutionate. Pe de alta parte, daca declaratiile partilor implicate ridica semnede intrebare, nu trebuie sa plecam de la premisa ca acestia incearca sa comitao frauda", a explicat Directorul UNITA.
"Asigurarile auto, indiferent de natura lor, au ocupat un rol principalin strategiile companiilor. Totusi, nu ne putem baza pe acestea, nici pe faptulca vom inregistra in fiecare an aceeasi daunalitate scazuta. Trebuie sa avemin vedere faptul ca suntem un judet cu specific agrar, si sa practicam o politicade tarifare adecvata, deoarece asigurarile agricole vor capata un rol tot maiimportant in viitor", a declarat Alexandrina IUGA, Directorul SucursaleiOMNIASIG Calarasi.
Incertitudinea privind conditiile meteorologice, randamentele, preturile si politica financiara, politica Guvernului in agricultura, piata globala si alti factori pot genera variatii foarte mari in veniturile din agricultura. In acest context, riscul este un aspect foarte important pentru domeniul agricol. Pentru o dezvoltare eficienta a mediului rural, este esential ca industriei asigurarilor sa ii revina sarcina protejarii fermierilor si cea a diminuarii cheltuielilor din banii publici.
"Specificul agricol din Calarasi a condus la o pondere a acestei clase de16,7% in portofoliul nostru, reusind astfel sa cuprindem in asigurare culturilede pe 17% din suprafata insamantata a judetului", precizeaza Maria IONESCU,Director, ASIROM Calarasi.
"Pana in toamna anului trecut, ne-a ajutat foarte mult faptul ca asigurarileagricole erau subventionate de catre statul roman cu 50%, dar si in toamna lui2008 am reusit sa ne atingem si chiar sa ne depasim target-ul pe acest segment.Totusi, este dificil sa ne confruntam cu cotatii de dumping, in conditiile incare schimbarile climatice incep sa isi spuna cuvantul", a declarat EmiliaSTANICA, Director Agentie ALLIANZ-TIRIAC.
Un alt punct de interes al intalnirii a fost colaborarea dintre asiguratori si brokeri la nivel local. Avand in vedere ca judetul este situat destul de aproape de Bucuresti, colaborarea cu intermediarii este redusa si volumul de business generat de acestia este, de asemenea, nesemnificativ in comparatie cu subscrierile totale. Totusi, exista companii care au colaborari cu brokeri din capitala, iar altele doresc sa dezvolte aceasta relatie.
"In acest moment, piata de brokeraj contribuie la aproximativ 30% din subscrierilerealizate de asiguratori la nivel national, in comparatie cu media inregistratain Uniunea Europeana, de 50%. Treptat, si in Romania ponderea aceasta va creste,in primul rand datorita profesionalizarii personalului si schimbarii de mentalitatedin partea clientilor", a mentionat Viorel VASILE, Managing Partner, SAFETYBroker.
Astfel, in urma celor dezbatute, 76% din cei prezenti la eveniment au apreciat ca, in cel mult sapte ani, ponderea vanzarilor prin canale alternative o va depasi pe cea a vanzarilor directe, iar 64% dintre acestia considera ca asigurarile de proprietate reprezinta clasa cu cel mai mare potential de dezvoltare in urmatoarea perioada. Totodata, liderii locali estimeaza ca, pentru anul 2009, vor realiza un volum total de subscrieri de peste 50 milioane lei.
Mihai CRACEA
| ALLIANZ-TIRIAC
Florian-Valentin MANEADirector Sucursala 
ALLIANZ-TIRIAC
Str. Eroilor nr. 9
Tel./Fax: 0242.333.075
ASIBAN
Marian MUSATDirector Agentie 
ASIBAN
Str. Flacara nr. 1, bl. B14, parter, tronson 21
Tel./Fax: 0242.314.400
ASIROM
Maria IONESCUDirector Sucursala 
ASIROM
Str. Bucuresti nr. 183
Tel.: 0242.313.355
Fax: 0242.315.636
ASTRA - UNIQA
Mariana LUCADirector Sucursala 
ASTRA-UNIQA
Str. Bucuresti, bl. E1, sc. 3, et. 1, ap. 2
Tel.: 0242.321.898
Fax: 0242.331.560
BCR Asigurari
Rozalia MUCERNIUCDirector Sucursala 
BCR Asigurari
Str. Sloboziei nr. 4
Tel./Fax: 0242.318.692
BT Asigurari
Marian BUREACDirector Agentie Judeteana  BT Asigurari
Str. Flacara nr. 10, bl. C1, parter
Tel.: 0242.313.138
Fax: 0242.315.308
GENERALI
Liliana NICOLESCUDirector Agentie 
GENERALI
Str. Prelungirea Bucuresti nr. 7, bl. C20, sc. 1, et. 1
Tel./Fax: 0242.331.216
OMNIASIG
Alexandrina IUGADirector Sucursala 
OMNIASIG
Str. Bucuresti nr. 15, bl. D6 (B11), sc. 4, et. 1, ap. 4
Tel.: 0242.332.470
Fax: 0242.331.921
UNITA
Gheorghe SPINUDirector Sucursala 
UNITA
Str. Bucuresti 139, bl. A38, sc. 2, parter
Tel.: 0242.313.006
Fax: 0242.315.326
Ziua Asigurarilor |
