adaugat de cipasxxlcipasxxl@yahoo.com la 13.03.2010 06:59
Intrebarea e prosteasca !
Avand in vedere ca prin acest site este adresata celor din asigurari, raspunsul este evident : CEA FACULTATIVA fara doar si poate. Cei care au bifat norocul sunt ........... ! Poate ar fost mai interesanta intrebarea in felul urmator : Ce-si permit romanii in caz de cutremur ? Aia, aia sau niciuna ? Si tot e prosteasca intrebarea din acelasi motiv de mai sus. Si variante de intrebare mai sunt. V-as propune, cititori de site-uri atat de specializate, sa punem noi intrerbari, ca suntem suficient de inventivi. Consider ca banii, pe care ii da SAFETY BROKER cam degeaba pentru publicitatea pe site cu ijntrebarea lor, mai bine erau bagati im media pentru educarea / informarea populatiei despre necesitatea asigurarii, oricare ar fi fost ea. O informare din timp a populatiei ar aduce mai multi bani in pusculita SAFETY BROKER, decat faptul ca se stie ca ei au pus intrebarea.
Un studiu comparat intre cele doua tipuri de asigurari, cu avantaje si preturi, cu siguranta era mai interesant. Ca om din asigurari mi-ar fi placut sa aud, sa vad, sa citesc argumente pro si contra, decat semne de intrebare. Ce spuneti ?
adaugat de ma mir la 12.03.2010 17:37
Aveti umor, Domnilor ! =))
adaugat de asistent@1asig.roasistent@1asig.ro la 12.03.2010 16:36
2010 poate fi considerat, fara nici o indoiala, anul cutremurelor, evenimentele recente din America Centrala si de Sud ridicand numeroase semne de intrebare referitor la eventualitatea si urmarile producerii unui cutremur si in tara noastra. Dupa ce numerosi specialisti in domeniu ne-au asigurat ca nu exista nici un fel de ciclicitate si ca nu se asteapta nici un cutremur de proportii pana in 2022 raman totusi o serie de intrebari importante: cat de pregatiti suntem pentru un cutremur si ce vom face pană atunci pentru a ne proteja?
Intrebarea vine in contextul in care in Romania exista aproximativ 3.000 de cladiri neconsolidate si afectate deja de cutremurul din 1977, din care aproape 1.000 in Bucuresti, si in care locuiesc 100.000 de oameni. Astfel, numai in Capitala sunt identificate si clasificate in gradele 1-3 de risc seismic peste 5.000 de constructii, iar "dupa toate analizele facute, nu suntem in stare sa consolidam mai mult de zece cladiri pe an", potrivit oficialilor Primariei Capitalei.
Importanta pregatirii autoritatilor (prin investitii in cladiri si adoptarea de norme preventive specifice), dar si a populatiei pentru un eventual risc de catastrofa a fost demonstrata de curand. Astfel, cifrele vorbesc de la sine. Haiti, cutremur de 7 grade, peste 200 de mii de morti. Chile, cutremur de 8,8, sub o mie de morti. Aceste realitati vorbesc de la sine despre rolul unei bune infrastructuri si importanta lucrarilor de consolidare a constructiilor, care si-au spus cuvantul in Chile.
Una dintre masurile adoptate de autoritatile romane in aceasta directie este adopatea Legii asigurarilor obligatorii de locuinta. Prin aceasta se incearca transferul responsabilitatii Guvernului catre companiile de asigurari, dar si asigurarea unei plase de siguranta minime in cazul unor evenimente catastrofale.
Totusi, aceasta polita acopera doar 3 riscuri (cutremur, inundatie si alunecari de teren) la o suma maxima asigurata de 20.000 de euro, in timp ce daunele se pot ridica la zeci sau sute de mii de euro, in cazul in care sunt afectate si bunurile. Drept urmare, recomandarea asiguratorilor este incheierea unei asigurari facultative, care sa acopere diferenta intre valoarea reala a locuintei si suma asigurata obligatoriu. In context, precizam ca in Romania sunt asigurate printr-o polita de asigurare facultativa doar 25 de procente din totalul de 8,4 milioane de locuinte.
Pornind de la cele prezentate mai sus, ce considerati ca este mai util in caz de cutremur?
- o asigurare obligatorie de locuinta
- o asigurare facultativa de locuinta
- un noroc chior
