1asig.ro
1asig.ro
In plina pandemie, companiile ...

In plina pandemie, companiile moldovenesti se confrunta cu o anxietate tot mai mare

5 min. / 1.540 cuvinte
Intr-un articol din iulie 2020 - semnat de Anna AKHALKATSI, Filip JOLEVSKI si Natasha ROVO -, Banca Mondiala analiza modul in care pandemia COVID-19 a afectat multe companii din Republica Moldova. Cei trei autori au revenit in toamna, dar si in martie 2021 cu noi analize. 

PROMO

In toamna aceluiasi an, cei trei autori reveneau in Republica Moldova pentru a analiza si alte companii care au fost incluse in Sondajul Intreprinderilor (Enterprise Survey), realizat de Banca Mondiala, pentru a determina modul in care sectorul privat local se adapteaza la noua normalitate, in contextul in care, la vremea respectiva, Republica Moldova se confrunta cu o crestere de sase ori a numarului de noi cazuri de COVID-19, dar si cu una dintrele cele mai grave secete din ultimele doua decenii.

Acum, Banca Mondiala - printr-un articol din martie 2021, semnat de aceiasi Anna AKHALKATSI (Country Manager for Moldova), Filip JOLEVSKI (Consultant, Enterprise Analysis Unit, World Bank) si Natasha ROVO (Economist) -, revine asupra acestui subiect. Astfel, Banca Mondiala estima, in cea mai recenta actualizare economica, ca recesiunea din Moldova va atinge, in 2020, nivelul de 7,2 procente din PIB, tinerii angajati fiind cei mai amenintati. Din pacate si, probabil, deloc surprinzator, sustine Banca Mondiala, companiile n-au fost imune la criza continua din domeniul sanatatii si al mediului.

Desi nivelul daunelor permanente aduse companiilor ramane relativ redus la suprafata, nivelul ocuparii a fost puternic afectat. In medie, aproximativ 2% dintre companiile moldovenesti si-au incetat activitatea - ceea ce reprezinta jumatate din media raportata in alte 37 de tari in care s-a realizat un sondaj similar. Sectorul industrial a fost mai putin afectat decat cel al serviciilor.

Pe de alta parte, piata fortei de munca a suferit semnificativ. Socul initial a rezultat in pierderea locului de munca pentru aproximativ 23%, in mai 2020, prin comparatie cu nivelul inregistrat in ianuarie 2020. Desi ocuparea in sectorul privat a avut parte, ulterior, de o recuperare moderata, nivelul ocuparii a ramas, in noiembrie 2020, cu peste 10 procente sub nivelul inregistrat inainte de criza.

Desi, la inceputul crizei, femeile erau expuse mai putin riscului de a-si pierde locul de munca, recuperarea a favorizat mai mult angajatii de sex masculin, sporind in continuare diferentele intre femei si barbati in domeniul ocuparii fortei de munca. Odata cu evolutia pandemiei, arata Banca Mondiala, nivelul ocuparii in randul femeilor s-a redus cu 19 procente, in perioada ianuarie-mai 2020, in comparatie cu reducerea de 25 de procente inregistrata pentru nivelul ocuparii in randul barbatilor.

Chiar daca, pe parcursul crizei, s-a inregistrat o dependenta relativ puternica de angajatii de sex feminin, inceputul procesului de recuperare a fost mai favorabil pentru lucratorii de sex masculin. In perioada mai-noiembrie, nivelul net al ocuparii a crescut cu aproximativ 22.600 de locuri de munca - din care, aproape 19.100 pentru barbati si doar 3.500 pentru femei.

Au fost afectate puternic si vanzarile - in special, cele din exporturi -, micile companii suportand cea mai mare parte a dificultatilor. Totusi - desi nivelul vanzarilor ramane inferior celor inregistrate in ultimul an -, impactul s-a atenuat in noiembrie, in comparatie cu socul initial din aprilie. Companiile mari se redreseaza mult mai rapid decat cele mai mici. Intreprinderile mai mari au inregistrat o descrestere de la an, la an de 50,9 procente in aprilie, in comparatie cu doar 14 procente in octombrie, pe cand intreprinderile mici, cele care au intre 5 si 20 de angajati, s-au confruntat cu o reducere de 61 si, respectiv, 34 procente. Procentul vanzarilor prin exporturi a inregistrat, in noiembrie, aproape acelasi nivel ca in mai 2020, ramanand cu mult sub nivelul de dinainte de criza.

Autorii articolului de pe blogul Bancii Mondiale atrag atentia ca accesul la finante a devenit tot mai dificil pentru sectorul privat, arata Banca Mondiala, si, din nou, tarile mici - cu deficite de lichiditati -, se confrunta cu cele mai mari provocari. Potrivit datelor aferente lunii noiembrie 2020, aproximativ 20% dintre companiile care au supravietuit au solicitat un imprumut, de la izbucnirea pandemiei COVID-19 - peste o treime din aceste solicitari, respinse. Refuzurile s-au inregistrat mai cu seama pentru companiile mici - aproape jumatate din solicitanti nu s-au calificat pentru obtinerea unui credit. Nivelul este cu mult mai mic pentru companiile mari si mijlocii, acolo unde s-a inregistrat o medie de 15%.

Mai mult - desi companiile mici si cele mijlocii s-au confruntat cu astfel de constrangeri si inainte de criza -, respingerea cererilor de imprumut pentru companiile mari a sporit semnificativ pe parcursul pandemiei. Aproximativ jumatate din companiile care n-au depus cerere pentru obtinerea unui credit au mentionat ca nu aveau nevoie de imprumuturi.

In final, diferentele regionale s-au accentuat si mai mult. Companiile si-au ajustat operatiunile, pentru a se adapta la conditiile schimbatoare din piata, si aproape jumatate dintre companiile din Moldova si-au ajustat sau convertit procesul de producere sau pe cel de prestare a serviciilor. Nivelul de adaptabilitate variaza de la regiune, la regiune, zona de nord ramanand in urma in ceea ce priveste toti indicatorii vizati, comparativ cu alte regiuni ale tarii.

Zona de centru, unde e localizata si capitala - Chisinau -, inregistreaza cel mai mare numar de companii care au initiat sau au sporit activitatile de business online, cum ar fi vanzarile. Regiunea de sud - unde doar aproximativ 20% dintre companii dispuneau de un site web, in 2019, cel mai mic nivel din toate cele trei regiuni - are, in momentul de fata, cel mai mare procent de companii care au initiat sau sporit lucrul la distanta. De asemenea, aceeasi regiune inregistreaza si cea mai mare cota de companii care au lansat produse sau servicii noi, realizand progrese semnificative in adoptarea tehnologiilor utilizate.

Deoarece pandemia continua sa afecteze companiile, sprijinul efectiv din partea statului este, astazi, la fel de important ca oricand. In mai 2020, arata Banca Mondiala, companiile au dat dovada de mult mai mult optimism privind capacitatea lor de a face fata crizei. In noiembrie 2020, perspectivele erau deja mai rele, intrucat termenii prevazuti pentru o revenire la un nivel normal de vanzari s-au modificat, majoritatea sperand ca revenirea sa aiba loc la mijlocul anului 2021.

Calendarul initierii campaniei de vaccinare a redus si mai mult asteptarile sectorului privat, noteaza Banca Mondiala. Cu toate acestea, doar o mica parte dintre companii a primit suport din partea statului, intrucat mai bine de jumatate dintre ele fie nu stiau despre existenta unui astfel de sprijin, fie credeau ca nu sunt eligibile.

Cei trei autori ai articolului - Anna AKHALKATSI, Filip JOLEVSKI si Natasha ROVO -, sustin ca vor continua sa monitorizeze impactul crizei, pentru a intelege mai bine provocarile cu care se confrunta sectorul privat si pentru a identifica oportunitatile unei "reconstructii mai bune". Intre timp, subliniaza Banca Mondiala, companiile din Republica Moldova au nevoie in continuare de asistenta efectiva si bine-directionata din partea statului, pentru a nu cadea prada acestei crize globale.

358 accesari