Este Romania pregatita pentru un cutremur similar cu cel din 1977?
Desi nu au trecut decat doua luni de la inceputul acestui an, 2010 poate
fi considerat, fara nicio indoiala, anul cutremurelor, luand in considerare
numarul si amploarea, dar mai ales efectele pe care acestea le-au produs.
In perioada de referinta s-au produs nu mai putin de 3 cutremure devastatoare,
numarul acestora fiind in crestere in ultimii ani. Astfel, de la momentul
infiintarii catalogului global al seismelor, in 1964, s-a constatat ca,
anual, au loc circa 17 cutremure cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter
sau chiar mai mare.
De departe cel mai devastator cutremur din ultimele doua luni a fost cel din
Haiti, (7 grade pe scara Richter), care a cauzat moartea a peste 200.000 de oameni
si a lasat mai mult de un milion de persoane fara locuinta. Acesta a fost urmat
de un nou seism in Japonia, cu magnitudinea de aproximativ 7,2 grade, care insa
nu a produs victime sau pagube importante. La distanta scurta a urmat cutremurul
din Chile care, desi a fost de 500 de ori mai puternic decat cel din Haiti (8,8
grade pe scara Richter) a cauzat moartea a "doar" 800 de oameni si
a avariat 1,5 milioane de case, pagubele ridicandu-se la 20-30 mld. USD.
Comparand
cele doua seisme, cel din Chile si cel din Haiti, cercetatorii incearca sa afle
de ce un cutremur mai slab in intensitate a produs pagube
mai mari. Pe de o parte este vorba de epicentrul acestuia, care in Haiti
a fost la zece kilometri de scoarta terestra, amplificand distrugerile
de la suprafata solului; pe de alta parte, statul Chile este mai bine
pregatit pentru un cutremur de o asemenea magnitudine si intensitate.
Astfel, "cutremurele nu omoara oameni, cladirile fac asta".
Autoritatile chiliene impun reguli stricte in domeniul constructiilor,
iar regulamentul de autorizare a lucrarilor de constructie a fost revizuit
in 1993 si prevede cerinte mult mai severe, avand in vedere frecventa
ridicata a cutremurelor in aceasta tara (seisme de 7 grade pe scara Richter
au loc cel putin o data la cinci ani).
Privind la aceste dezastre la nivel international este firesc sa ne
intrebam ce s-ar intampla in Romania in cazul unui cutremur similar,
dar mai ales, cat de pregatiti suntem pentru o catastrofa de o asemenea
amploare? Intrebarea este de actualitate in conditiile in care studiile
arata ca Bucuresti este capitala europeana cea mai expusa la riscuri
catastrofale.
Expertii seismologi sustin ca, in Romania, cutremurele
de magnitudine mare (peste 7 grade) se produc cu o periodicitate de 30-40
de ani. Ultimele
trei seisme majore despre care exista informatii s-au produs in anii
1838, 1940 si 1977. In cutremurul din 1977 (7,3 grade pe scare Richter)
au murit 1.500 de oameni, majoritatea in Capitala, si s-au prabusit aproximativ
35.000 de locuinte.
Care este insa probabilitatea producerii unui cutremur in viitorul apropiat?
"Stim ca Vrancea este o zona activa, la fel ca si zona Chile. Romanii
trebuie sa fie avertizati ca, in viitorul apropiat, poate avea loc un
cutremur mai mare decat cel din 1977", a declarat profesorul Mircea
RADULIAN, Directorul Stiintific al Institutului pentru Fizica Pamantului.
De asemenea, "in Romania, ne putem astepta la un cutremur de magnitudinea
7,6 grade pe scara Richter", potrivit unui alt expert, Victor MOCANU,
profesor la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii
Bucuresti.
Majoritatea expertilor in domeniu acuza insa lipsa de preocupare a statului,
care nu s-a implicat in activitati de preventie sau de reglementare a
unor norme antiseismice. In aceste conditii, efectele unui eventual seism
ar fi devastatoare. "Se estimeaza ca, in Bucuresti, in cazul unui
cutremur cu intensitatea de peste 7 grade pe scara Richter, vor fi distruse
sau avariate 35.000 de cladiri", potrivit Prefectului Municipiului
Bucuresti, Mihai ATANASOAEI. De asemenea, si primarul capitalei recunoaste
ca, in cazul unui cutremur major in Romania, numarul victimelor ar ajunge
la 500.000 numai in Capitala.
In acelasi timp, nu stam mai bine nici la capitolul consolidarii cladirilor.
In Romania exista aproximativ 3.000 de cladiri neconsolidate si afectate
deja de cutremurul din 1977, din care aproape 1.000 in Bucuresti, si
in care locuiesc 100.000 de oameni. Numai in Capitala sunt identificate
si clasificate in gradele 1-3 de risc seismic peste 5.000 de constructii,
iar "dupa toate analizele facute, nu suntem in stare sa consolidam
mai mult de zece cladiri pe an", a mai precizat primarul.
Dupa o simpla privire la cele enumerate mai sus, constatam cat de slab
suntem pregatiti in eventualitatea producerii unui cutremur. Nu exista
un plan concret de actiune, iar populatia este putin informata si educata
in acest sens. In acelasi timp, ca masura de protectie, chiar daca in
acest an va intra in vigoare asigurarea obligatorie de locuinte, care
acopera si riscul de cutremur, valoarea despagubirii (maxim 20.000 EUR)
este mult prea mica pentru repararea prejudiciului cauzat. O plasa de
siguranta ar putea fi o asigurare facultativa, cumulata cu actiuni concrete
ale statului in domeniu, si evident, speranta ca poate vom fi ocoliti
de un seism devastator...
