1asig.ro
1asig.ro

Deloitte: Fiscalitatea internationala, adaptata la era digitala

5 min. / 1.540 cuvinte

In urma caderii blocului comunist, acum mai bine de 30 ani, economia mondiala si relatiile economice intre tari au evoluat spectaculos, fiind sustinute de globalizare si, in ultimii 20 de ani, de digitalizare. Companiile multinationale, care opereaza in mai multe jurisdictii, au devenit din ce in ce mai puternice, multe din ele avand venituri globale mai mari decat bugetele unor state medii, cum ar fi Romania, scrie intr-un material de opinie Dan Badin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte Romania.

PROMO


Potrivit acestuia, Din cauza faptului ca nu exista un sistem fiscal global, ci doar legislatii nationale si tratate intre tari, multinationalele au putut sa foloseasca diferentele din legislatiile fiscale astfel incat sa isi reduca, la nivel global si perfect legal, nivelul taxelor. In urma crizei financiare din 2008-2009, care a pus presiune pe bugete, s-a pus in discutie tot mai acut problema echitatii in ceea ce priveste taxarea acestor companii si de aceea au fost demarate discutii la nivelul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), girate de cele mai puternice economii ale lumii (G20), in scopul reformarii fiscalitatii internationale. Scopul reformei a fost de a creste veniturile din impozite ale statelor in contextul evolutiilor din economia globala, inclusiv prin instituirea unui mod echitabil de impartire a taxelor platite de companiile multinationale in statele in care acestea opereaza. 

Desi au fost obtinute o serie de acorduri in urma discutiilor de la nivelul OCDE (pachetul BEPS), au ramas probleme majore nerezolvate, cea mai importanta fiind legata de taxarea economiei digitale. SUA nu a fost de acord cu propunerile discutate si, in lipsa unui acord, unele tari au inceput sa introduca, unilateral, taxe digitale, care au dus la tensiuni in relatia cu SUA si la contra-masuri luate de aceasta din urma cu privire, in principal, la importurile din tarile ce au introdus taxa digitala. 

Cei doi piloni ai OCDE

Oficialul Deloitte arata ca pandemia de COVID-19 a adus noi coordonate care au afectat discutiile cu privire la fiscalitate. Pe de o parte, pandemia a impulsionat economia digitala, datorita unor schimbari de paradigma precum munca de la distanta, interactivitatea virtuala sau cresterea ponderii comertului online. Pe de alta parte, masurile luate de guverne pentru a contracara pandemia au dus la cheltuieli ce au pus presiune suplimentara pe bugetele nationale. Aceste noi coordonate au dat un nou impuls reformei fiscale, discutiile concentrandu-se pe noile solutii oferite de OCDE sub forma a doi piloni, care sa abordeze provocarile legate de digitalizarea economiei.

Pilonul I este proiectat sa asigure o distribuire mai corecta a drepturilor de impozitare a profiturilor companiilor multinationale intre tarile din care se obtin. Astfel, o parte dintre profiturile realizate se vor aloca spre impozitare tarilor in care companiile respective deruleaza activitati comerciale si realizeaza profituri, indiferent daca au sau nu prezenta fizica acolo. 

Pilonul II impune o rata minima de impozit pe profit la nivel global de 15% pentru companiile cu venituri de peste 750 de milioane de euro anual si se estimeaza ca va genera anual aproximativ 150 de miliarde de dolari venituri fiscale suplimentare. Alte beneficii sunt asteptate din stabilizarea sistemului fiscal international si din cresterea predictibilitatii pentru contribuabili si administratiile fiscale.

Daca asupra impozitului minim global se ajunsese la un acord in iulie 2021, acordul asupra Pilonului I a fost anuntat doar de cateva zile, la inceputul lunii octombrie. Acesta a fost dezvoltat ca alternativa la taxa digitala, intens dezbatuta la nivel global, si presupune alocarea unei parti din profiturile obtinute de marile companii catre statele din care acestea obtin venituri, dar in care nu au rezidenta fiscala. Mai raman insa de stabilit criteriile in functie de care se vor realoca profiturile catre statele sursa. Totodata, s-a stabilit si termenul de aplicare a noilor reglementari, respectiv 2023, care este strans, dar realizabil, dat fiind ca cel mai mare obstacol, si anume acordul politic, a fost depasit.

Numarul statelor care au semnat pana in prezent acordul ajuns la 136 din cele 140 state implicate in discutii (membre ale OCDE sau care nu sunt membre, dar au aderat la forumul de implementare a planului BEPS), inclusiv Romania, dupa ce Estonia, Ungaria si Irlanda au decis sa renunte la opozitia exprimata in vara fata de acesta. 

Taxa digitala va fi eliminata

Dan Badin spune ca, daca in cazul pilonului II lucrurile sunt oarecum mai clare, in privinta pilonului I raman mai multe semne de intrebare cu privire la modul in care va fi implementat in practica. OCDE a precizat, in comunicarile recente, ca prevederile cuprinse in acest pilon se vor aplica in cazul companiilor cu o cifra de afaceri globala de peste 20 de miliarde de euro (plafonul va fi scazut la zece miliarde dupa sapte ani) si o profitabilitate de peste 10%. Mai exact, un sfert din profitul care depaseste acest prag se va aloca jurisdictiilor din care se obtin veniturile (cu exceptia tarii de rezidenta fiscala) si vor beneficia statele in care companiile au vanzari de cel putin un milion de euro. Organizatia estimeaza ca aceasta masura va determina realocarea drepturilor de impozitare pentru profituri totale de peste 125 de miliarde de dolari anual. 

Aceste prevederi vizeaza, in principal, companiile din tehnologie care, in ultimii ani, si-au extins aria de activitate in multe tari in care nu au fost supuse impozitarii, dat fiind faptul ca legislatia existenta nu permite taxarea entitatilor care nu au prezenta fizica in jurisdictia respectiva. Companiile din energie si din domeniul financiar sunt excluse. Astfel, pilonul I se doreste a fi o alternativa la taxa digitala, pe care anumite state au impus-o unilateral in ultimii ani, in lipsa unui acord global pe aceasta tema. De altfel, OCDE mentioneaza explicit faptul ca statele semnatare ale acordului vor adera la o conventie, aflata in curs de elaborare, prin care se va stabili dreptul de impozitare nou convenit (alocat statelor din care se obtin veniturile) si se vor elimina sau suspenda toate taxele impuse pentru serviciile digitale si alte masuri unilaterale similare relevante. 

Precizarea este extrem de importanta, pentru ca pune capat discutiilor dintre Uniunea Europeana (UE) si Statele Unite ale Americii (SUA) pe aceasta tema. In momentul parafarii acordului cu privire la impozitarea companiilor multinationale, in vara acestui an, SUA a reiterat faptul ca respinge aplicarea unei taxe digitale la nivel global. In replica, UE a anuntat ca merge mai departe cu planul sau de a impune o taxa digitala pe teritoriul sau, in cazul in care nu se ajunge la un acord global in acest sens. In conditiile noului acord, este previzibil ca UE va abandona aceasta initiativa, iar razboiul comercial dintre SUA si UE va inceta. Este posibil ca UE chiar sa adopte o directiva pentru implementarea acestui acord la nivelul uniunii.

In aceste conditii, ramane de vazut in ce masura propunerea de directiva europeana DAC 7, care a fost elaborata cu scopul de a impune reguli noi de raportare fiscala pentru platformele digitale in perspectiva aplicarii taxei digitale, isi va pastra utilitatea, dat fiind ca inca nu s-a stabilit concret care vor fi criteriile in functie de care se va realiza redistribuirea profiturilor catre statele din care se obtin veniturile. In cazul in care aceasta redistribuire se va realiza in functie de numarul de utilizatori sau de alti indicatori cuprinsi in raportarea DAC 7, directiva ar putea servi ca baza legislativa pentru implementarea noului acord obtinut la nivelul OCDE. 

Companii afectate si beneficiari

Conform unei analize anterioare realizate de EconPol, sub prevederile pilonului I ar intra 78 din cele mai mari 500 de companii din lume, iar suma totala care ar urma sa fie alocata statelor care contribuie la realizarea profiturilor este estimata la 87 de miliarde de dolari. Aproape 30 de miliarde de dolari din aceasta suma ar proveni doar de la gigantii din tehnologie cu sediul fiscal in SUA - Apple, Microsoft, Alphabet, Intel si Facebook. 

Tarile care vor beneficia de pe urma implementarii pilonului I sunt cele din care companiile vizate obtin venituri, dar care nu au in prezent dreptul sa le taxeze. Printre acestea se afla si Romania, care ar putea obtine dreptul de a taxa o parte din profiturile inregistrate de marile companii din vanzarea de produse si servicii pe teritoriul sau sau de la cetatenii sai, chiar daca aceste companii nu au prezenta fizica in tara noastra. Impactul concret va putea fi estimat insa abia in momentul in care se vor defini clar criteriile in functie de care se va realiza realocarea drepturilor de impozitare si dupa ce recomandarile OECD vor fi transpuse in legislatia europeana si/sau nationala. 

In ceea ce priveste impunerea impozitului minim pe profit la nivel global, beneficiarii sunt atat tarile unde se afla localizata compania mama, dar potential si tarile sursa, datorita unor prevederi ce permit acestora taxarea la sursa catre tari cu impozitare scazuta sau nedeductibilitatea costurilor venite din astfel de tari. Pentru Romania, care are o cota de 16% a impozitului pe profit, impactul asteptat este minor. Totusi, pe langa posibilele impozite la sursa, este posibil ca anumite companii multinationale care activeaza pe piata locala sa renunte la utilizarea unor societati din grup localizate in circumscriptii cu fiscalitate mai permisiva, ceea ce ar avea ca efect mentinerea mai multor activitati sau profituri in Romania si, in consecinta, mai multe impozite virate catre bugetul national. 

Ca termen de implementare, tarile isi propun sa semneze conventia multilaterala in cursul anului 2022, cu aplicare din 2023, pe baza regulilor elaborate de OCDE. Ramane de vazut daca tarile vor aproba toate aceste masuri, astfel incat ele sa se aplice efectiv incepand cu 2023. Exista intrebari nu numai cu privire la momentul aprobarii acestora, dar si referitoare la sustinerea legislativa in forurile nationale - spre exemplu, in SUA, care este o tara cheie in derularea acestor acorduri, nu este destul de clar daca Senatul va aproba respectivele masuri propuse de administratia Biden. Mai mult, inainte de implementare, pe langa detaliile tehnice cu privire la aplicarea noilor reguli fiscale, raman de clarificat si mecanismele de prevenire si rezolvare a disputelor.

Acordul obtinut la nivelul OCDE, pe care ministrul francez de finante, Bruno Le Maire, l-a numit ca fiind "o revolutie fiscala care pune capat unei perioade de trei decenii de optimizari fiscale", reprezinta o schimbare majora pentru competitia fiscala, de aceea multe tari vor fi nevoite sa isi regandeasca politicile fiscale cu privire la companiile multinationale. Asa cum a fost pus in evidenta de lungul si dificilul drum pana la acest punct, nu este usor sa "repari" fiscalitatea internationala, dar eforturile de pana acum duc la speranta ca va exista un mod mai echitabil de alocare a sarcinii fiscale intre tari. Desi raman multe intrebari la care nu s-a gasit inca un raspuns, se pare ca sansele sunt destul de mari ca recentul consens sa duca la implementarea noului sistem fiscal international incepand cu 2023, incheie Dan Badin.

 

713 accesari