Bugetul Romaniei din acest an este peticit din surse diverse. Fara sa mai beneficieze de un an de crestere economica - dimpotriva, tara noastra este si ea afectata puternic de recesiune - oficialii au descoperit inca de la inceputul anului ca bugetul nu poate suporta promisiunile electorale facute in campania de anul trecut. Reducerea cheltuielilor bugetare a devenit astfel o necesitate, dar si o cerinta expresa a organismelor internationale la care ne-am imprumutat. Totusi, aceasta constrangere intra in contradictie atat cu promisiunile politice facute 'finantatorilor' campaniilor electorale, cat si cu nevoile de baza legate de administrarea tarii.
Solutiile potentiale sunt fie restrangerea si mai puternica a cheltuielilor bugetare mai putin 'presante', fie cresterea veniturilor, fie pur si simplu tiparirea de bani pentru a acoperi deficitul. A patra solutie, imprumuturile externe, a fost utilizata deja si banii s-au cam topit fara efecte majore... iar pentru a accesa noile transe, trebuie sa aratam institutiilor financiare internationale care ne finanteaza, progresele pe care le-am promis si care nu prea au acoperire pentru moment. Asadar, sa examinam primele trei posibilitati ramase.
Restrangerea cheltuielilor bugetare a fost incercata inca de la inceput, ca fiind varianta cea mai simpla si mai rapida de echilibrare a deficitului bugetar. Din pacate insa, rezistenta aparatului bugetar (ministere, administratie centrala si locala) este deosebit de puternica, iar efectele de imagine (sa nu uitam ca si acest an este unul electoral) atat de devastatoare incat reforma anuntata este mai mult una pe hartie decat realitate. S-a vazut chiar ca dupa 'restrangerea' si 'blocarea' posturilor din sectorul bugetar, cheltuielile salariale in primul trimestru au fost in realitate mai mari decat cele anterioare. Tiparirea de bani este inflationista. In afara de opozitia probabila a BNR fata de aceasta solutie, ea ar determina si scaderea nivelului de trai al romanilor pe termen mediu, cu efecte electorale nedorite; asadar, nici aceasta nu este o optiune viabila.
Cresterea veniturilor a fost incercata prin introducerea taxei forfetare. O initiativa insuficient analizata, cu efecte contrare celor dorite, care a pus si mai multa presiune asupra sectorului IMM, singurul capabil sa ne scoata din criza in mod onorabil. O alta initiativa de redresare a economiei (mai exact a sectorului constructiilor) este Programul Prima Casa. Pe langa faptul ca programul e nefericit structurat si are sanse minime de reusita - iar bancile comerciale se prefac interesate de finantarea lui numai in scopul de a castiga la capitolul imagine - Prima Casa aduce o certitudine: suma de 1 miliard de euro (garantia statului pentru programul respectiv) va fi inregistrata ca o cheltuiala bugetara! Asadar, iata o modalitate simpla de a majora deficitul bugetar cu aproximativ 1% printr-o simpla 'initiativa de relansare economica'. Alte idei?
Bugetul Romaniei din acest an este peticit din surse diverse. Fara sa mai beneficieze de un an de crestere economica - dimpotriva, tara noastra este si ea afectata puternic de recesiune - oficialii au descoperit inca de la inceputul anului ca bugetul nu poate suporta promisiunile electorale facute in campania de anul trecut. Reducerea cheltuielilor bugetare a devenit astfel o necesitate, dar si o cerinta expresa a organismelor internationale la care ne-am imprumutat. Totusi, aceasta constrangere intra in contradictie atat cu promisiunile politice facute 'finantatorilor' campaniilor electorale, cat si cu nevoile de baza legate de administrarea tarii. 
