Pe fondul intensificarii evenimentelor catastrofale in zona Asia-Pacific, cutremurul din Japonia pare a grabi iesirea pietei reasigurarilor dintr-o lunga perioada "soft". Cu toate ca vorbim de contexte diferite fata de perioada post Katrina si chiar daca estimarile initiale arata ca pagubele nu vor avea acelasi impact in piata, totusi perceptia ca frecventa catastrofelor naturale se intensifica ar putea fi un motiv care sa impinga preturile in sus.
Potrivit analistilor, brokerilor si underwriterilor, pagubele produse de cutremurul din Japonia ar putea fi suficient de mari pentru a modifica dinamica tarifelor pentru protectia catastrofelor naturale, care erau in scadere de aproape 2 ani.
Valoarea daunelor produse de evenimentul din 11 martie este estimata la circa 25 miliarde euro, fara a lua in calcul pagubele produse de tsunami-ul care a urmat, potrivit unei estimari AIR WORLDWIDE. Aceste pierderi sunt consecutive celor produse de dezastrul din regiunea Asia-Pacific, in cuantum de aproape 14 miliarde euro, potrivit estimarilor anuntate de GUY CARPENTER.
Context
Pentru al doilea an consecutiv, ratele de reasigurare au scazut in ianuarie, pe fondul unor niveluri ridicate ale capitalului disponibil in industrie. Inaintea cutremurului din Japonia, asiguratorii si reasiguratorii au fost loviti de patru dezastre, toate localizate in Asia-Pacific: doua cutremure care au afectat Noua Zeelanda, ciclonul Yasi si inundatiile produse in Australia. Toate aceste pagube au depasit o mare parte, daca nu chiar in intregime bugetele alocate pentru catastrofe, ceea ce a condus la situatia ca seismul din Japonia sa devina un eveniment capital pentru reasiguratori.
In anul 2008, uraganul Ike a afectat statul american Texas si i-a costat pe asiguratori circa 13 miliarde euro, urcand ratele de reasigurare cu 8 procente, dupa doi ani de declin. Dupa sezonul de uragane din 2005, ratele masurate de GUY CARPENTER au crescut la un maxim istoric dupa 1994.
Cat va conta seismul din Japonia?
Cutremurul din Japonia nu a miscat doar placile tectonice, ci va fi probabil un eveniment care va marca si piata reasigurarilor. Practic, seismul japonez s-a produs pe contextul unui punct culminant al pierderilor din piata internationala a ultimilor ani si se constituie intr-o picatura care umple un pahar, in conditiile in care inaintea evenimentului asiguratorii japonezi mizau pe reduceri de 5 sau 10 procente; in prezent, piata arata ca si cum vor urma cresteri la nivel global. Pe de alta parte, nu putem sa nu ne gandim ca, independent de contextul catastrofelor, pietele functioneaza totusi, in conditii de criza. Asadar, desi pot parea firesti majorarile ratelor consecutive acestor momente critice, ne putem intreba daca in actualul context economic pietele ar putea suporta aceste urcari de preturi. Mai mult, situatia generala actuala este diferita fata de perioada post evenimente catastrofice din 2005.
Estimarile preliminare ale AIR WORLDWIDE indica faptul ca evenimentul din Japonia ar putea fi al doilea dezastru ca si costuri pentru asiguratori si reasiguratori dupa uraganul Katrina din 2005. Potrivit MUNICH Re, valoarea despagubirilor urmare a uraganului Katrina au depasit 45 miliarde euro. Cutremurul a venit intr-un moment care precede campania de reinnoiri ale contractelor de reasigurare din Asia si, tocmai de aceea, vor exista influente imediate.
Ce se va intampla cu tarifele?
Chiar daca recentele dezastre nu vor conduce la pierderi care sa determine majorarea semnificativa a primelor, s-ar putea totusi ca perceptia ca evenimentele catastrofice extreme se intensifica sa aiba vreun impact asupra tarifelor? Daca industria reasigurarilor va ajunge la concluzia ca riscurile catastrofale au crescut, cu siguranta acest lucru va impinge preturile in sus. Iar aceasta perceptie, intarita de cutremurul din Japonia, pare a fi unicul motiv pentru care am putea asista la o majorare a costurilor cu reasigurarea.
Ca premisa simpla de calcul, reasiguratorii calculeaza ca valoarea daunelor platite pentru evenimente catastrofice rare, asteptate la 200-250 de ani, sa reprezinte 6,5% din primele anuale. Prin intensificarea recenta a evenimentelor, pare ca acest procent este mult prea scazut. Spre exemplu, pierderile provocate de catastrofe pentru MUNICH Re au reprezentat 11% din primele nete din 2010, in timp ce HANNOVER Re a facut fata unor pierderi produse de catastrofe naturale in anul precedent care au fost cu 21% mai mari decat totalul generat din prime.
