CSA - factor de incredere in contextul implementarii noilor provocari legislative in domeniu: asigurarea obligatorie a locuintelor
Discursul Presedintelui CSA, doamna Angela TONCESCU, sustinut in deschiderea Seminarului organizat la Palatul Parlamentului, cu tema: "CSA - factor de incredere in contextul implementarii noilor provocari legislative in domeniu: asigurarea obligatorie a locuintelor."
Buna ziua, doamnelor si domnilor.
Ma bucur ca ati raspuns invitatiei noastre de a fi prezenti astazi la o dezbatere despre proiectul de lege privind asigurarea obligatorie a locuintelor.
Poate va intrebati de ce despre asigurarea obligatorie a locuintelor astazi?
In primul rand pentru ca Proiectul de lege propus de Guvern Parlamentului a fost deja dezbatut in Comisia Buget - Finante din Senat si adoptat in Plen, in sedinta din 30 octombrie 2007.
Iar in al doilea rand pentru ca acest proiect de lege este unul dintre subiectele foarte mediatizate in ultima vreme, cu pareri pro si contra si, din aceste motive, am considerat ca este necesar sa il dezbatem astazi.
Adoptarea proiectului de lege privind asigurarea obligatorie a locuintelor s-a impus ca urmare a faptului ca Romania este unul dintre statele europene expuse in mod semnificativ la dezastre naturale, in special cutremure si inundatii.
Potrivit unui studiu elaborat de Ministerul Mediului din Romania, valoarea pierderilor medii anuale, calculata pentru cladiri rezidentiale, rezultate in urma producerii inundatiilor, este de aproximativ 20 milioane EUR. Iar in cazul producerii cutremurelor, expunerea rezidentiala totala este de aprox. 105 miliarde Euro.
Datele statistice arata ca in Romania sunt peste 8,4 mil. de constructii cu destinatie de locuinte, dintre care, aprox. 8% sunt asigurate prin contract facultativ.
Conform rezultatelor sondajului INSOMAR, realizat anul acesta la cererea CSA, la intrebarea "Familia dvs. are incheiata o asigurare facultativa de locuinta?", din totalul celor intervievati doar 12,8% au raspuns cu DA, au asigurare facultativa pentru locuinte; 83,5% au raspuns ca NU, nu si-au asigurat locuintele, iar 3,7% nu detin locuinta proprietate personala.
Iar la intrebarea "Sunteti de acord cu introducerea obligativitatii asigurarii locuintelor impotriva dezastrelor naturale?", 60,2% au raspuns cu DA, 30,1% au raspuns ca NU, nu sunt de acord cu introducerea obligativitatii asigurarii locuintelor, iar 9,7% nu au dat nici un raspuns.
Toate aceste date statistice arata clar faptul ca desi majoritatea romanilor doresc introducerea legii insa acestia nu constientizeaza existenta acestor riscuri, neexistand educatie (cultura) in acest sens.
Valoarea primelor asigurarii obligatorii a locuintelor a fost stabilita tinandu-se cont de veniturile populatiei si nu reprezinta un efort financiar din partea acestora, avand in vedere ca riscul acoperit este pentru un an de zile.
In conformitate cu prevederile acestui proiect de lege, suma asigurata obligatoriu - suma asigurata ce poate fi acordata - este echivalentul in lei la cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data incheierii contractului de asigurare obligatorie a locuintei, a 20.000 EUR pentru locuintele de tip A si respectiv 10.000 EUR pentru locuintele de tip B, suma asigurata permitand numai reconstructia locuintei afectate.
Prima obligatorie reprezinta echivalentul in lei la cursul BNR, valabil la data efectuarii platii, a 20 de euro pentru locuintele de tip A si respectiv a 10 euro pentru locuintele de tip B, si aceasta se achita integral anual.
Daca facem un calcul simplu, si luam ca exemplu suma de 10 EUR si o impartim la 12 luni, va rezulta ca pentru o luna de zile valoarea primei este de 0,8 EUR.
Echivalentul a 0,8 euro, calculat la un curs mediu (3,3 ron), este de aprox. 2,7 lei. Si reprezinta practic valoarea primei pentru o luna de zile, pe care asiguratul trebuie sa o plateasca in cazul primei obligatorii de 10 euro/ an.
Cu 2,7 lei putem cumpara intr-o luna maxim 3 paini sau 1 litru de lapte, ceea ce nu reprezinta un efort financiar deosebit.
Pentru categoriile sociale defavorizate, legea prevede alocarea din bugetul statului a sumelor cu titlu de prima de asigurare. Identificarea categoriilor defavorizate, pentru care statul va suporta plata acestor prime de asigurare, va intra in sarcina autoritatilor locale, care au in evidenta aceste persoane.
Scopul acestei asigurari fiind acela de a sprijini cetatenii in reconstructia locuintelor distruse cu prilejul producerii dezastrelor naturale, cutremure de pamant, alunecari de teren sau inundatii, daca se manifesta ca fenomene naturale. (prin acoperirea costurilor de reconstructie urmare a generalizarii practicilor de asigurare a locuintelor.)
Totodata, legea este un prim pas in educarea populatiei in ceea ce inseamna protectia prin asigurare, deoarece romanii nu au inca o cultura a asigurarilor, a protejarii bunurilor prin asigurare.
S-a creat o confuzie in randul populatiei, care asociaza asigurarea obligatorie RCA, o asigurare pentru pagube produse tertilor, cu asigurarea obligatorie a locuintelor, destinata protejarii proprietatilor personale, distruse de calamitati naturale.
Pe parcursul elaborarii proiectului au avut loc consultari repetate intre MIRA - initiatorul acestuia - specialisti din CSA si reprezentanti ai pietei de asigurari, care fac parte din UNSAR. Acestia au convenit asupra formei actuale a textului de lege.
Elaborarea normelor si reglementarilor in aplicarea legii asigurarii obligatorii a locuintelor revine Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
Asigurarea obligatorie a locuintelor trebuie reglementata si supravegheata special de catre CSA.
CSA se bazeaza pe sprijinul societatilor de asigurare care vor participa la constituirea Pool-ului de Asigurare Impotriva dezastrelor Naturale (PAID), deoarece incheierea contractelor de asigurare si despagubirile se vor face de catre asiguratori.
Totodata, ne bazam si pe sprijinul Bancii Mondiale, care impreuna cu Ministerul Finantelor asigura finantarea programului de reasigurare, absolut obligatoriu in riscurile de catastrofa.
Ca autoritate de supraveghere si reglementare in domeniul asigurarilor, consideram ca ar fi bine sa sprijinim acest proiect de lege, in mod special, iar in general si celelalte initiative legislative destinate incurajarii asigurarii si masurilor de prevenire si de reducere a potentialului daunelor.
