Dupa o lunga sovaiala din partea politicienilor si analistilor economici, evidenta este in sfarsit recunoscuta in Romania: tara noastra nu putea fi altfel decat toate celelalte membre ale UE sau altfel decat tarile emergente din Europa si din lume. Criza economica afecteaza incepand cu luna octombrie 2008 si Romania si va continua sa o faca cu siguranta pe tot parcursul anului 2009, daca nu si in 2010. Desigur, politicienii au folosit criza ca si pe orice alt eveniment religios, economic, istoric, social sau sportiv in interesul propriu si dupa bunul plac, fie exagerandu-i efectele, fie minimizandu-le.
Insa faptul ca si multi analisti economici sau oficiali ai bancilor comerciale si ai bancii centrale au avut o pozitie ambigua fata de criza este insa inexplicabil. Desigur, aceasta pozitie defensiva are la baza teama de a nu gresi, dar si suficienta personala. Este simplu sa analizezi evenimente trecute, pe care sa le explici publicului larg in termeni docti si convingator, ca si cum tu ai fi stiut demult ce se va intampla... Mai dificil este sa ai curajul de a gresi uneori, estimand cu mult timp inainte, impactul unor evenimente incerte - de natura diversa, de la politica la fenomene naturale, miscari sociale etc - petrecute in alte zone geografice, asupra economiei tarii tale.
Atunci cand folosesti doar datele oficiale (sau in fapt te ascunzi in spatele lor) esti victima sigura a doua caracteristici principale ale acestui tip de date: ele se raporteaza la evenimente trecute si sunt afectate de erorile procesului statistic. Cum spuneam, daca te uiti in trecut nu poti gresi, dar nici sa iei masuri care ar putea schimba viitorul nu poti. Iar atunci cand privesti doar date statistice, poti cadea rapid in eroarea de a nu vedea fiecare copac din cauza padurii, sau sa privesti media statistica in locul realitatii.
Astfel, in loc sa fim pregatiti inca de la inceputul verii cu un program anti-criza decent, care sa cuprinda masuri privind consolidarea increderii in sistemul financiar-bancar, o depreciere lina a cursului de schimb, masuri care sa tinteasca reducerea deficitelor interne (in special deficitul bugetar) si externe (deficitul comercial si cel de cont curent), ne gasim acum in situatia de a propune ajutoare acolo unde nu trebuie sa ajunga - direct la consumatori - sau catre sectoarele economice care au asigurat cresterea nesanatoasa a tarii in ultimii ani, ori sunt cele mai nerentabile din economie.
Daca bunul simt popular ne indeamna sa "ne facem iarna car si vara sanie", pozitionarea ultra conservatoare a oficialitatilor romane ne-a adus in situatia de a vedea dupa ce a nins, ca iarasi ne-a luat iarna 'prin surprindere' in luna decembrie - sau ianuarie, dupa caz - si nu avem sanie. Pentru ca in lunile de vara ne-am plimbat in caruta gandindu-ne ca vara va continua la nesfarsit si am cheltuit mai multi bani decat ne permiteam, uitand sa investim in sania necesara.