Bilantul sistemului de pensii private obligatorii (Pilonul II) din Romania - Pensii private - Asigurari...

english   


Cauta stiri
HomePiata AsigurarilorProtectia consumatorilorDespre asigurariEvenimentePublicatiiRadiowww.xprimm.com
 



Bucuresti
1
1 EUR = 4.6830 RON
1 USD = 4.1063 RON










RFI

Pensii private

Full screen Print E-mail Font | | Arhiva

Bilantul sistemului de pensii private obligatorii (Pilonul II) din Romania


In urma cu mai bine de 10 ani, Romania s-a aliniat la practica de peste un secol a tarilor dezvoltate prin reformarea sistemului public de pensii. Aceasta a presupus aparitia fondurilor private de acumulare si capitalizare, prin care populatia sa poata economisi suplimentar, in conturi individuale, in vederea pensionarii. Alinierea a reprezentat solutia la problemele similare, dar mult mai dramatice, cu care se confrunta Romania: declinul demografic deosebit de sever nu mai poate intretine un sistem de pensii de stat bazat exclusiv pe redistributie si solidaritate inter-generationala, se arata intr-o analiza a Pilonului II, transmisa de APAPR - Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania.

In contextul unor perspective demografice sumbre si al unor prognoze negative in ce priveste sistemul public de pensii de tip pay-as-you-go (Pilonul I), infiintarea in anii 2006-2007 a Pilonilor II (pensii private obligatorii) si III (pensii private facultative) a avut ca scop atat intarirea sustenabilitatii si adecvarea sistemului public de pensii la realitatea curenta, in contextul provocarilor socio-demografice, cat si majorarea ratelor de inlocuire (a salariului prin pensie) in cadrul unui sistem de pensii bine diversificat. Acest nou sistem a permis reducerea riscurilor demografice specifice sistemului redistributiv prin investitii.

Populatia Romaniei a scazut cu cca. 3,5 milioane de locuitori in ultimii 30 de ani, la aceasta involutie contribuind atat sporul natural negativ (care fusese preconizat), cat si fenomenul emigratiei (care a fost mult subestimat). Declinul demografic a fost insotit de o inrautatire severa a ratei de dependenta demografica (raportul varstnici / activi), vizibila in piramida varstelor.

Prognozele demografice ale ONU confirma cu prisosinta aceste tendinte: Romania va inregistra a saptea cea mai drastica reducere a populatiei la nivel mondial, urmand sa piarda inca 3,3 milioane de locuitori pana in anul 2050. Faptul ca tot mai putini oameni activi vor trebui sa sustina un numar tot mai mare de pensionari va pune o presiune extrema pe finantele publice ale tarii. Aceste evolutii statistice confirma ca motivele pentru care a fost aplicata reforma pensiilor private acum 10 ani nu doar ca au ramas valabile, ci chiar s-au acutizat in ultimii ani.

Solutia unui sistem de pensii pe trei piloni pusa in aplicare acum mai bine de 10 ani este fara doar si poate o poveste de succes. Gradul inalt de reglementare, transparenta si randamentele investitionale deosebite au primit o larga recunoastere internationala de la institutii precum BetterFinance, BERD sau OECD.

Al doilea beneficiu major al existentei Pilonului II de pensii private a fost dezvoltarea semnificativa a pietelor financiare locale. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite in Romania, contribuind la finantarea datoriei publice, la cresterea economica si la crearea de locuri de munca. In prezent, fondurile de pensii private din Romania sunt principalul investitor institutional din tara. La Bursa de Valori de la Bucuresti, fondurile de pensii aveau la mijlocul anului 2018 detineri de cca. 1,9 mld. EUR, adica 20% din actiunile liber tranzactionate, asigurand 15% din lichiditate. Peste 30 de companii romanesti beneficiaza de finantare gratie implicarii Pilonului II, iar institutiile pietei au avut de castigat in tot acest timp, odata cu cresterea calitatii guvernantei corporative. Succesul listarilor la bursa ale firmelor private si de stat ar fi fost de neimaginat fara aportul fondurilor de pensii private, care au asigurat o contributie importanta a capitalului romanesc.

Utilitatea si performanta sistemului de pensii private din Romania au fost remarcate si de expertii Comisiei Europene, care au analizat situatia Pilonului II in cel mai recent raport de tara privind Romania, publicat in 2018. Comisia Europeana se refera in mod negativ la reducerea contributiei virate Pilonului II de la 5,1% la 3,75%, operata la finele anului 2017, despre care afirma ca a fost "motivata de probleme fiscale pe termen scurt, fara legatura cu performanta buna a fondurilor de pensii private" si ca "este de natura sa afecteze sistemul de pensii in general si piata de capital a Romaniei". "De asemenea, aceasta modificare va duce la reducerea gradului de diversificare a venitului romanilor la varsta pensionarii. In acelasi timp, masura ar putea avea implicatii negative asupra pietelor financiare", noteaza raportul de tara al Comisiei Europene.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, este evident faptul ca mentinerea legislatiei si arhitecturii actuale a Pilonului II, fara alte modificari, reprezinta unica solutie potrivita in prezent, urmand ca pe viitor sa se gaseasca solutii pentru recuperarea decalajului de contributii cauzat de intarzierile in respectarea calendarului stabilit de lege, precum si a reducerii de la finalul anului 2017. Numai astfel se pot asigura atat prosperitatea viitoare a romanilor, cat si agregarea rapida a capitalului romanesc capabil sa finanteze dezvoltarea Romaniei.

1. Evolutia si performantele Pilonului II si Pilonului III

La mijlocul anului 2018, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns la un numar total de participanti de peste 7,1 milioane de romani, in timp ce activele nete aflate in administrare au fost de 43,7 miliarde RON (cca. 9,5 mld. EUR). Activele nete sunt compuse din contributiile brute virate, in valoare de 37 miliarde RON, dar si de castigurile nete din investitii (acestea sunt nete de toate comisioanele percepute si orice alte costuri administrative), in valoare de 6,7 miliarde RON (aproape 1,5 mld. EUR). Numarul fondurilor de pensii s-a redus de la cele 18 aliniate la startul sistemului la doar 7 astazi.

De asemenea, de la lansarea sistemului privat de pensii si pana la mijlocul anului 2018, randamentul mediu anualizat al tuturor fondurilor de pensii private obligatorii a fost de 8,41%, calculat conform standardelor internationale - adica un total cumulat de 126,4% pentru intreaga perioada mai 2008 - iunie 2018.

Aceasta performanta investitionala poate fi considerata cu atat mai notabila cu cat a fost obtinuta de Pilonul II intr-un context extrem de dificil si imprevizibil al crizei economice si financiare globale. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) plaseaza fondurile romanesti de pensii private obligatorii (Pilonul II) pe locul al doilea in cadrul unui panel de 65 de state analizate din perspectiva performantei investitionale obtinute de sistemele de pensii similare, in perioada 2008-2010 (Sursa: raportul OECD Pension Markets in Focus 2011). In editia sa din 2017, raportul OECD Pension Markets in Focus reitereaza pozitia a doua din cele 38 de state europene detinuta de Pilonul II din Romania, pe intreaga perioada 2008-2016.

Potrivit unui studiu realizat de Better Finance (federatia europeana a asociatiilor consumatorilor de produse financiare) in 2018, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) din Romania sunt cele mai performante (randament net real, adica randament minus comisioane minus inflatie) dintr-un panel de 15 state membre UE in perioada 2008-2017. "Cele mai bune rezultate pentru fonduri de pensii au fost inregistrate in Romania", arata raportul Better Finance, care calculeaza randamentele reale ale fondurilor de pensii (peste inflatie) si dupa deducerea tuturor comisioanelor. Raportul analizeaza performanta sistemelor de pensii private din 15 state membre ale Uniunii Europene, pentru perioada 2000-2017 (sau cele mai vechi date istorice disponibile), reprezentand fondurile de pensii la care contribuie 86% din populatia statelor UE (Sursa: Pension Savings: The Real Return 2017 Edition, Better Finance).

In acelasi timp, Pilonul III de pensii private facultative a marcat o crestere lenta, dar constanta. Dupa 11 ani de functionare (Pilonul III fiind lansat cu un an inaintea Pilonului II), cele 10 fonduri de pensii facultative au atras aproape 460.000 de participanti (iunie 2018), in numele carora administrau active nete de 1,89 mld. RON (peste 410 mil. EUR). Practic, impreuna cu fondurile de Pilon II, activele nete cumulate administrate de toate fondurile de pensii private din Romania au atins la mijlocul anului 2018 nivelul "psihologic" de 10 miliarde de euro.

2. Guvernanta, transparenta si mecanismele de siguranta ale Pilonului II

Pilonul II de pensii pivate din Romania este foarte strict reglementat in toate aspectele sale. La lansarea sa, dar si ulterior, autoritatile romane au implementat in cadrul legislatiei primare si secundare (CSSPP/ASF) cele mai bune practici intalnite in cadrul statelor vecine, cu experienta mai mare in acest domeniu. Toate aspectele legate de investitii, operatiuni, guvernanta, transparenta, raportare si mecanisme de siguranta ale fondurilor private de pensii sunt strict reglementate, supravegheate si controlate de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, care a preluat acest rol detinut anterior de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. In prezent, pe langa Legea nr. 411/2004 care guverneaza Pilonul II, un numar de aproape 100 de norme emise de CSSPP si ASF reglementeaza fondurile private de pensii.

Activele fondurilor de pensii private sunt complet separate de activele companiilor de administrare, fara posibilitate de transfer intre acestea, iar bancile depozitare (supravegheate suplimentar de Banca Nationala a Romaniei) pastreaza in siguranta activele fondurilor de pensii, executa decontarea tuturor tranzactiilor de investire si fac controlul de legalitate al acestor operatiuni. De asemenea, atat fondurile de pensii, cat si companiile lor de administrare sunt auditate anual de auditori externi specializati. Investitiile sunt strict reglementate de catre norme specializate, asigurand un profil de risc redus pentru fondurile de pensii, fapt reflectat si de nivelul redus de expunere pe piata de capital, de circa 20% la nivelul intregului Pilon II. Produsele financiare sintetice si structurate sunt complet interzise, in timp ce produsele derivate pot fi folosite doar pentru a proteja portofoliile de active (hedging) - respectiv, doar unele contracte derivate pe riscul valutar sunt permise, doar in cazul Pilonului II.

In acelasi timp, Pilonul II are si doua garantii puternice privind rezultatele investitionale: garantia contributiilor nete, care practic se traduce printr-o garantie de randament pozitiv pe toata durata de investire a activelor fondurilor de pensii, dupa deducerea comisioanelor legale, precum si garantia minima relativa la piata, care creaza trimestrial un indicator de referinta in ceea ce priveste randamentul industriei, pe care fondurile de pensii sunt obligate de lege si de normele ASF sa il depaseasca.

Pentru a asigura aceste garantii catre participanti, toate companiile de administrare a fondurilor de pensii private obligatorii sunt obligate sa tina pe propriul bilant financiar, din surse proprii, provizioane tehnice substantiale. Infrastructura de siguranta a sistemului este completata de institutia externa a Fondului de Garantare, care este de asemenea alimentata din surse proprii ale administratorilor fondurilor de pensii, pe baza acelorasi formule actuariale prudente care stau la baza calculului provizionului tehnic.

Guvernanta fondurilor de pensii private este de asemenea strict reglementata si supravegheata din punctul de vedere al tuturor procedurilor tehnice de lucru, control si audit intern si extern, conformitate, vanzari si marketing, management al riscului, etc. Toate acestea, completate de cerinte consistente de capital si de taxele de functionare considerabile platite catre Autoritatea de Supraveghere Financiara si Fondul de Garantare, completeaza imaginea unei marje de profitabilitate extrem de reduse in ceea ce priveste administrarea Pilonului II. Potrivit calculelor APAPR, peste 50% din cheltuielile administratorilor de pe Pilonul II sunt reprezentate de cheltuieli obligatorii, impuse de legislatie.

3. Comisioanele de functionare a Pilonului II

In ce priveste comisioanele percepute, raportul OECD Pension Markets in Focus 2013 evidentiaza faptul ca fondurile de pensii private din Romania au printre cele mai reduse comisioane si costuri administrative (acestea fiind plafonate prin lege inca de la inceputul functionarii sistemului) dintre statele cu sisteme similare. In plus, toate costurile de administrare si tranzactionare sunt suportate de catre compania de administrare si nu de catre fondul de pensii insusi, fapt care reduce in realitate si mai mult nivelul efectiv de cost suportat de clientul final, comparativ cu practica internationala, unde aceste costuri administrative sunt suportate din fondurile de pensii sau de investitii, deci direct de catre clienti.

La nivelul anului 2017, cele doua comisioane de administrare aplicate pe Pilonul II din Romania (maximum 2,5% din fiecare contributie si maximum 0,6% din activul net pe an) se cumuleaza la circa 1,1% din activul net pe an. Acesta este "indicele de cost" sau, in fapt, comisionul total suportat anual de fiecare participant la Pilonul II. Potrivit unui studiu realizat de IOPS (organizatia mondiala a supraveghetorilor din pensii private) in 2014, acest comision total s-ar cumula la 8,67% pe o perioada de 20 de ani, la 12,29% pe 30 de ani si la 16,1% pe o perioada de 40 de ani, valori cu 25% (un sfert) mai mici decat media celorlalte 42 de sisteme similare de economisire din statele membre IOPS (Sursa: Update of IOPS Work on Fees and Charges 2014, pagina 17).

Potrivit structurii lor de portofoliu si mandatului investitional, fondurile de pensii de Pilon II se situeaza intre fondurile mutuale de obligatiuni si cele diversificate. Mai jos vom compara comisionul total de 1,1% pe an al Pilonului II cu comisioane calculate in acelasi fel pentru fondurile mutuale de obligatiuni si diversificate.

Conform datelor AAF Romania (2017), EFAMA (Federatia europeana a asociatiilor fondurilor mutuale, 2011) si Investment Company Institute (ICI) din Statele Unite ale Americii (2017), comisioanele cumulate - "indice de cost" - ale acestor fonduri erau urmatoarele:

  • Fonduri de obligatiuni Romania: medie de 1,28%, minim 0,6%, maxim 6,96% 
  • Fonduri diversificate Romania: medie de 3,38%, minim: 1,2%, maxim 9,96% 
  • Fonduri de obligatiuni Europa: medie de 1,17% 
  • Fonduri diversificate Europa: medie de 1,42% 
  • Fonduri de obligatiuni SUA: medie de 0,94% 
  • Fonduri diversificate SUA: medie de 1,29% 
(Pilonul II: medie de 1,1%)
(Sursele datelor: AAF Romania 2017, EFAMA Fund Fees in Europe: Analyzing Investment Management Fees, Distribution Fees, and Operating Expenses 2011 ; Investment Company Fact Book 2017).

Toate aceste informatii pozitioneaza Pilonul II din Romania ca o piata extrem de competitiva, concurentiala, cu randamente investitionale foarte bune, cu costuri administrative si comisioane foarte reduse.

Avand in vedere lansarea tardiva comparativ cu celelalte tari din Europa Centrale si de Est, fondurile de Pilon II din Romania sunt inca extrem de subdezvoltate conform standardelor europene si internationale. Potrivit analizelor internationale (rapoartele OECD Pension Markets in Focus si analizele Towers Watson Global Pension Assets Study), activele nete administrate de fondurile de pensii private de Pilon II din Romania reprezinta doar 4,5% din PIB la finalul lunii septembrie 2017, comparativ cu o medie de peste 80% din PIB la nivelul statelor membre OECD.

4. Contributia Pilonului II la adecvarea si sustenabilitatea sistemului de pensii

Inaintea implementarii reformei sistemului public de pensii PAYG in anii 2010-2011, Romania avea cel mai nesustenabil sistem public de pensii din Europa - fapt evidentiat de catre studiile European Commission's Sustainability Report 2009 (realizat de Comisia Europeana) si de catre Standard&Poor's Global Aging Report 2010 (realizat de cunoscuta agentie de rating). Deficitul urias de sustenabilitate si riscurile semnificative pe termen lung erau atunci puternic accentuate de perspectivele demografice negative si de parametrii excesiv de generosi ai sistemului public de pensii (in principal in ceea ce priveste mecanismul de indexare si conditiile laxe de pensionare anticipata si de invaliditate).

Din punct de vedere demografic, populatia Romaniei s-a redus cu cca. 3,5 milioane de locuitori in perioada 1989-2018, iar pana in anul 2050, populatia Romaniei este estimata sa se reduca cu inca aproximativ 3,3 milioane de locuitori, pana la 15,1 milioane, potrivit unor analize realizate de Institutul National de Statistica, Uniunea Europeana (Eurostat), Banca Mondiala si Organizatia Natiunilor Unite. Cel mai pesimist scenariu arata o reducere pana la 13,3 milioane de locuitori pana in 2050, potrivit unei cercetari realizate de BERD in anul 2008.

Intre timp insa, recensamantul national derulat in anul 2011 a relevat rezultate neasteptat negative, in sensul in care populatia s-a redus mult mai rapid decat era anterior estimat, iar imbatranirea populatiei s-a produs de asemenea mai rapid fata de asteptari. In acelasi timp, speranta de viata in Romania a crescut de la 70 de ani in 1990 la 75 de ani in prezent si continua sa creasca. Toate acestea au inceput sa erodeze temelia "piramidei varstelor" (in fapt, o histograma a distributiei populatiei pe structuri de varsta) si sa inrautateasca atat rata de dependenta demografica (procentul varstnicilor raportat la procentul populatiei considerate active) cat si pe cea de dependenta sistemica (numarul pensionarilor raportat la numarul contributorilor la sistemul de asigurari sociale de stat).

In acest context, cel putin trei studii recente realizate in Romania au analizat contributia Pilonului II la imbunatatirea sustenabilitatii si adecvarii sistemului de pensii ca intreg, prin preluarea unei parti semnificative, in timp, a presiunii de plata a pensiilor de pe umerii sistemului public de catre fondurile private de pensii.

Un studiu independent realizat de catre think-tank-ul Expert Forum (EFOR) si finantat de catre APAPR in anii 2012 si 2014 a relevat faptul ca: "Introducerea Pilonilor II si III reprezinta cea mai importanta reforma a sistemului de pensii din Romania din ultimii ani. (...) Chiar daca pe termen scurt si mediu, alocarea catre Pilonul II a unei parti din contributiile obligatorii la sistemul de pensii duce la o presiune financiara asupra fondului BASS (...), pe termen lung reprezinta o masura esentiala de protejare a viitorilor pensionari. Maturizarea Pilonului II va coincide cu momentul critic al iesirii la pensie a generatiilor mari si va avea un impact pozitiv semnificativ si asupra nivelului pensiilor cat si asupra bugetului public care va fi degrevat partial de presiunea costurilor."

Acelasi studiu precizeaza ca "incepand cu anul 2032 vor ajunge la varsta de pensionare generatiile care au contribuit la Pilonul II de pensii, determinand o crestere a ratei de inlocuire a salariului prin pensie." Potrivit studiului, rata bruta de inlocuire a salariului prin pensie este asteptata sa scada pana la 24% in 2032, dar cu intrarea in faza de plata a Pilonului II aceasta va creste pana la 34%.

EFOR mentioneaza in studiul realizat ca "scenariul inghetarii contributiilor sau nationalizarii activelor determina externalitati negative pe termen mediu si lung. In primul rand, fondurile de pensii reprezinta cea mai importanta componenta a economisirii interne pe termen lung dintr-o economie, iar o reducere sau limitare a cresterii resurselor acestora poate contribui la amplificarea dezechilibrelor macroeconomice. In contextul crizei financiare actuale a devenit si mai evident faptul ca investitiile trebuie finantate intr-o proportie mai ridicata din resurse interne (economisire)."

O alta analiza, realizata in 2012 de catre un grup independent de experti condusi de Mihai Seitan, avand ca beneficiar Comisia Nationala de Prognoza si finantat din Fondul Social European, a relevat si ea importanta componentei private, bazate pe economisire si investitii, a sistemului de pensii: "Prin realizarea reformei din anii 2005-2010, sistemul de pensii din Romania se bazeaza acum pe trei piloni, trei surse de alimentare a prestatiilor privind pensiile, trei moduri diferite de administrare a fondurilor, o diversificare mult mai mare care poate asigura, pe termen mediu si lung, sustenabilitatea financiara a pensiilor si realizarea unui venit decent la varsta pensionarii."

"Incetinirea cresterii economice a reliefat importanta sistemelor de pensii private. In ciuda scurtei istorii a sistemelor de pensii private in Romania (al treilea pilon incepand din a doua jumatate a anului 2007 si al doilea pilon incepand din mai 2008), dezvoltarea sa a fost de succes. Sistemul de pensii private din Romania, atat Pilonul II cat si Pilonul III, are multiple elemente de siguranta, pentru a proteja economiile participantilor la fondurile de pensii private. Legislatia acestor tipuri de pensii prevede un numar de 14 elemente principale de siguranta."

De asemenea, acest studiu preia si o serie de recomandari ale institutiilor internationale (Uniunea Europeana, Banca Mondiala, OECD) in ceea ce priveste sistemul de pensii: "Sa evite inversarea pe termen scurt a unor reforme care nu au fost bine evaluate si care pot afecta in mod dramatic viitorii pensionari. Exemplu: limitand contributiile la sistemele capitalizate (Pilonul II) in perioada actuala inseamna sa negi membrilor posibilitatea de a avea pensii mai mari in viitor; (...) sa nu subestimeze potentialele efecte pozitive pe care investitorii institutionali pe termen lung le-ar putea avea asupra sistemului financiar si implicit asupra fortei de munca si a dezvoltarii."

Un alt studiu, publicat in 2014 de catre Centrul Roman pentru Politici Europene (CRPE) si finantat printr-un grant de Ambasada Elvetiei la Bucuresti, concluzioneaza faptul ca "economisirea din timp este o componenta extrem de importanta a sistemelor de pensii, pentru ca acestea sa nu devina majoritar dependente de transferuri de la bugetul de stat si sa afecteze, astfel, buna functionare a altor sisteme (sanatate, mediul economic, etc.)."

Studiul CRPE analizeaza de asemenea cateva optiuni de politici publice in zona pensiilor si concluzioneaza, dupa o analiza ce vizeaza criterii de adecvare, sustenabilitate, echitate si eficienta, faptul ca mentinerea scenariului actual sau chiar o usoara reformare in sensul acordarii unui rol sporit Pilonului II (printr-un transfer mai consistent de contributii de la sistemul public catre fondurile private de pensii) ar fi cele mai dezirabile scenarii prin prisma efectelor realizate. La polul opus, cel mai putin dezirabil scenariu este unul de afectare partiala sau integrala a Pilonului II si bazarea sistemului de pensii doar pe componenta publica, redistributiva, care va continua sa fie erodata de factorii demografici si nu numai, ca si pana in prezent.

Un fapt important de retinut este acela ca situatia demografica a continuat sa se inrautateasca si dupa lansarea sistemului Pilonului II, astfel ca nu exista motive rationale, fundamentate, pentru o afectare a acestei reforme structurale, care va asigura o majorare a ratelor de inlocuire in viitor, suplimentand neajunsurile sistemului public de pensii.

In acelasi timp, studiile EFOR si CRPE citate anterior analizeaza efectele unor posibile afectari ale Pilonului II si ambele ajung la concluzia ca orice reversare a Pilonului II (in termeni de afectare a calendarului de contributii sau chiar o teoretica nationalizare a acestor fonduri) va avea rezultate negative pe termen mediu si lung. De asemenea, ambele studii furnizeaza scenarii alternative de reforma in zona politicilor publice din domeniul pensiilor, care ar produce efecte estimate ca fiind pozitive pe termen lung.

5. Contextul micro: lipsa economisirii pe termen lung a populatiei

Nivelul de economisire pe termen lung al populatiei Romaniei este in prezent extrem de redus, cu implicatii majore asupra nivelului de trai la pensionare. La sfarsitul anului 2016, depozitele firmelor si populatiei ajunsesera la 274,2 miliarde lei, conform datelor BNR, echivalentul a 36% din PIB, fiind principala metoda de economisire a populatiei. In acest context, si mai ales in cazul populatiei cu venituri reduse, Pilonul II reprezinta in prezent principala acumulare de resurse pe termen lung.

Potrivit unui sondaj national realizat online la comanda APAPR, pe platforma Ivox si reprezentativ pentru populatia urbana adulta utilizatoare de Internet, trei sferturi (75,3%) dintre romani se asteapta sa primeasca pensii in valoare de peste 500 de euro (2.300 RON in echivalent), in timp ce astazi, dupa mai multe etape succesive de crestere ambitioasa a punctului de pensie, doar mai putin de 2% dintre pensionari se bucura de un astfel de nivel al pensiei, in urma cotizarii la sistemul public de pensii. Mai mult, desi au aceste asteptari privind un nivel ridicat al pensiei, 35,5% dintre romani declara ca nu economisesc deloc, iar dintre cei care economisesc, majoritatea covarsitoare declara ca economiile sunt pentru nevoi curente sau viitoare, nu pentru retragerea din activitate. Potrivit aceluiasi studiu, doar 4,8% dintre romani declara ca "Am incredere in pensia de la stat si nu o sa am nevoie de economii suplimentare".

Analiza de mai sus arata un decalaj urias intre asteptarile legitime ale romanilor aflati astazi in cadrul generatiilor active si nivelul actual al pensiilor publice. Drept urmare, doar consolidarea sistemelor complementare de economisire in vederea pensionarii - Pilonul II obligatoriu, Pilonul III facultativ si alte instrumente similare - este de natura sa adreseze acest decalaj intre asteptari si realitate.

6. Contributia Pilonului II la dezvoltarea pietelor financiare

Crearea sistemului de pensii private a avut un rol determinant in revenirea pietei de capital din Romania post-criza si a reprezentat un punct central de atractivitate a Romaniei in randul investitorilor internationali. In ultimii ani, piata de capital din Romania a facut pasi importanti pentru obtinerea statutului de "piata emergenta", pentru a atrage investitori internationali mult mai mari fata de cei care in prezent investesc in Romania, aceasta fiind o "piata de frontiera".

Fondurile de pensii private din Romania au avut un rol decisiv in succesul ofertelor publice derulate de stat si recent in cele derulate de companii private, din sectorul medical sau cel al telecomunicatiilor, si au participat la finantarea mediului privat prin intermediul obligatiunilor corporative. In prezent, fondurile de pensii private au investitii de circa 1,9 miliarde de euro la Bursa de Valori de la Bucuresti, adica in jur de 20% din valoarea actiunilor liber tranzactionate la bursa (free float). Conform analizelor realizate de APAPR, fondurile de pensii private genereaza in jur de 15% din valoarea tranzactiilor bursiere de la Bucuresti.

In prezent, fondurile de pensii de Pilon II sustin economia locala si investesc 92% din activele nete pe pietele financiare din Romania, cu o expunere de doar 8% pe pietele externe. Alocarea pe clase de active este de 70% in titluri de stat si obligatiuni, 20% in actiuni listate si 10% in alte instrumente. Aceasta structura investitionala reprezinta un profil de risc conservator pentru fondurile de pensii de Pilon II. In plus, fondurile de pensii s-au implicat in numeroase proiecte de educatie financiara, avand in vedere ca Romania este pe ultimul loc in UE la acest capitol.

Fondurile de pensii private in general - si Pilonul II in special - sunt mari investitori institutionali care de obicei urmaresc strategii investitionale pe termen lung, de tipul "cumpara si pastreaza" (buy and hold). Fondurile de pensii sunt astfel investitori cu foarte putin sau chiar zero comportament speculativ, cu o volatilitate extrem de redusa a detinerilor si un profil de risc redus, datorita portofoliilor administrate, bazate in principal pe instrumente financiare cu venit fix si rating bun.

De asemenea, este foarte important de mentionat rolul fondurilor de pensii ca investitori institutionali etici, cu standarde ridicate de guvernanta corporativa, care consolideaza baza locala de capital atat de necesara pentru a putea atrage investitori straini in Romania.

7. Implicatiile Pilonului II asupra stabilitatii financiare

In publicatia sa anuala "Raport asupra stabilitatii financiare" din 2013, Banca Nationala a Romaniei expune urmatoarele consideratii cu privire la sistemul de pensii private: "Sistemul de pensii private nu este expus la riscuri semnificative care ar putea afecta stabilitatea financiara, in conditiile in care activele totale ale fondurilor de pensii private sunt inca la un nivel redus in raport cu restul sistemului financiar. Structura portofoliilor de investitii indica un profil de risc scazut, avand in vedere ponderea ridicata a titlurilor de stat. (...) Potrivit acestui profil investitional si principiilor de gestiune adecvata a maturitatii activelor si pasivelor, fondurile private de pensii prefera in mod evident titlurile de stat cu maturitati lungi (10 si 15 ani), emisiuni care nu sunt tentante pentru sistemul bancar si sunt de obicei cumparate doar de investitori institutionali cu obiective pe termen lung." (Sursa: BNR 2013).

De asemenea, in cursul anului 2013 titlurile de stat ale Romaniei au fost incluse in cadrul unor importanti indici internationali de bonduri suverane: Barclays a inclus titlurile de stat romanesti in indicele Emerging Markets Local Currency Bond Index EM-LCBI, iar JP Morgan in indicele Government Bond Index Emerging Markets GBI-EM. In acest context, determinat de adancimea pietei de titluri de stat si de lichiditatea buna a acesteia (ambele, sprijinite de prezenta puternica in piata titlurilor de stat a fondurilor de pensii private romanesti), costul imprumuturilor statului s-a redus semnificativ incepand cu anul 2013, evolutie ajutata si de reducerea dobanzii de referinta a bancii centrale si de procesul de dezinflatie.

In acest context, Pilonul II de pensii actioneaza ca un factor stabilizator, cumparand practic constant titluri de stat de pe piata primara, participand la formarea unor preturi juste si asigurand lichiditate mai ales in segmentul maturitatilor lungi (10-15 ani). Un alt efect pozitiv este reducerea volatilitatii pietei, fondurile de pensii fiind, similar cu detinerile la BVB, investitori cu orizont lung de investitii.

8. Tratamentul fiscal si de contabilitate bugetara

In context european, trebuie precizat tratamentul preferential acordat (desi temporar) de catre legislatia recenta a Uniunii Europene pentru cheltuielile bugetare presupuse de existenta sistemelor de pensii private de tip Pilon II in principal in statele din centrul si sud-estul continentului. La sfarsitul anului 2011, ca raspuns la criza economico-financiara din statele Uniunii, Comisia Europeana a promovat un pachet legislativ cu masuri de buna guvernanta economica si disciplina fiscala (asa numitul "six-pack", continand cinci regulamente si o directiva). In cadrul acestui pachet, institutiile europene au prelungit tratamentul fiscal preferential acordat Pilonului II obtinut anterior, in 2004, de catre Polonia, Slovacia si Ungaria.

La aderarea acestora din 2004, cele trei tari au presat pentru recunoasterea efortului bugetar presupus de transferurile catre Pilonul II de pensii private din statele respective si au obtinut deducerea efectiva a acestui "cost" din calculul deficitului bugetar dupa metodologia europeana: in 2004 100% din acest cost a fost dedus din calculul deficitului bugetar, in 2005 80%, in 2006 60% s.a.m.d., masura expirand in 2009, iar statele care au beneficiat de aceasta masura au solicitat prelungirea acesteia inca din 2010, negocierile la nivel european durand pana la adoptarea "six-pack" in decembrie 2011.

"Six-pack" prevede, insa de data aceasta doar in situatia in care un stat se afla in procedura de deficit excesiv, concesii la evaluarea deficitului bugetar de catre Comisia Europeana: "Implementarea unor reforme structurale majore ar trebui de asemenea luata in considerare in acordarea permisiunii statelor de a devia temporar de la indeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu sau de la ajustarile necesare pentru in vederea acestui obiectiv, cu conditia mentinerii unei marje de siguranta fata de valoarea de referinta a deficitului bugetar. O atentie deosebita trebuie acordata in acest context reformelor sistemice de pensii, in cazul carora devierea de la obiectivul bugetar trebuie sa reflecte costul suplimentar direct al transferului de contributii de la sistemul public de pensii la Pilonul II administrat privat. Masurile care ar transfera orice active de la Pilonul II inapoi catre sistemul public de pensii vor fi considerate de natura conjuncturala si deci excluse din analiza structurala privind evolutia statelor catre obiectivul bugetar de termen mediu. (...)

In cazul statelor membre in care deficitul excesiv fata de valoarea de referinta reflecta implementarea unei reforme a pensiilor care introduce un sistem multi-pilon ce include un Pilon II obligatoriu administrat privat, Comisia si Consiliul vor lua de asemenea in considerare costul acestei reforme in analiza evolutiei deficitului bugetar in cadrul procedurii de deficit excesiv, cata vreme deficitul nu depaseste semnificativ un nivel care poate fi considerat apropiat de valoarea de referinta (3% din PIB) iar ponderea datoriei publice nu depaseste valoarea de referinta (60% din PIB), cu conditia mentinerii stabilitatii fiscale de ansamblu."

Romania a beneficiat de acest tratament preferential pentru Pilonul II pana la iesirea din procedura de deficit excesiv in luna mai 2013.

Ulterior, potrivit Tratatului de Stabilitate, Coordonare si Guvernanta (asa numitul "Compact fiscal"), semnat de 25 dintre cele 27 state UE in cursul lunii martie 2012, Romania si-a asumat ca obiectiv pe termen mediu (2015) atingerea unui deficit bugetar de cel mult 1% din PIB (echivalentul unui deficit structural zero, adica un buget echilibrat pe termen lung). La calculul acestei cifre de 1% din PIB participa insa si Pilonul II, prin reducerea indicatorului "costul imbatranirii populatiei" si fara de care obiectivul pe termen mediu ar fi atingerea unui deficit bugetar semnificativ mai mic. Cu alte cuvinte, orice afectare a volumului de contributii virate catre Pilonul II nu ar permite Guvernului spatiu fiscal suplimentar, intrucat aceasta va reduce si obiectivul pe termen mediu, respectiv ar duce la necesitatea atingerii unui deficit bugetar mai mic de 1% din PIB.

9. Prognozele expertilor: cat va fi pensia din Pilonul II?

Conform studiului "Importanta si principalele beneficii ale asigurarilor de viata si pensiilor private" realizat de compania de consultanta KPMG in 2018, in conditiile legislatiei existente in prezent, un roman care castiga salariul mediu pe economie pe intreaga durata a carierei ar urma sa obtina o pensie dupa cum urmeaza:

Nivelul pensiei, estimari (RON)Scenariul actualRenuntare la Pilonul IIPilonul II cu
contributie 6%
Salariul net inainte de pensionare444844484448
Pensie din sistemul public (Pilonul I)164719131512
Pensie privata obligatorie (Pilonul II)6670979
Pensie totala (P I + P II)231419132491
Sursa: calcule KPMG, toate sumele sunt exprimate in echivalentul puterii de cumparare a anului 2017

Calculele KPMG, realizate folosind ipoteze conservatoare, arata ca, daca toate lucrurile raman asa cum sunt acum (legea pensiilor si procentul alocat in prezent Pilonului II, adica 3,75%), atunci un roman care incaseaza salariul mediu pe economie pe toata durata carierei sale va putea primi o pensie privata din Pilonul II in valoare de 667 de lei, adica ceea ce expertii numesc "rata de inlocuire" de 15% din ultimul salariu net incasat.

Aceleasi calcule arata faptul ca "romanul mediu" va ajunge, dupa o cariera completa (stagiu de cotizare de 35 de ani), la un salariu net estimat la 4.448 de lei, iar pensia pe care o va primi din sistemul public va fi de 1.647 de lei, reprezentand o rata de inlocuire de 37%. Cu alte cuvinte, pensia de la stat va putea sa asigure inlocuirea doar a unei treimi din nivelul de trai anterior. Din fericire, Pilonul II va putea suplimenta acest nivel cu inca 15%, astfel ca rata totala de inlocuire a salariului prin pensie va fi usor peste 50%. Astfel, conform specialistilor KPMG, pensia furnizata de Pilonul II va putea suplimenta venitul din pensia de stat cu aproximativ 40% (667 RON vs. 1.647 RON) sau cu 64% in scenariul de revenire la contributii de 6% (979 RON vs. 1.512 RON).

Deloc de ignorat sunt si concluziile specialistilor KPMG in ceea ce priveste doua scenarii alternative celui actual. In primul rand, daca ne imaginam ca la anul contributia virata catre Pilonul II va creste la 6% (conform legii initiale), cu diminuarea corespunzatoare a contributiei si implicit punctajului dobandit in sistemul public de pensii, atunci pensia din Pilonul II ar putea ajunge la 979 de lei (plus 312 lei fata de scenariul actual), iar pensia de la stat ar fi de 1.512 lei (minus 135 de lei fata de scenariul actual). Daca tragem linie, ajungem la concluzia ca, fata de scenariul actual, o crestere a contributiei virate catre Pilonul II de la 3,75% la 6% este de natura sa aduca o crestere a pensiei totale (Pilonul I + Pilonul II) de la 2.314 lei la 2.491 lei.

In al doilea rand, in cazul nefericit al renuntarii totale la Pilonul II si mutarea tuturor contributiilor inapoi doar in sistemul public ar aduce o pensie de 1.913 lei (doar Pilonul I), mai mica decat cea de 2.314 lei ce ar fi obtinuta in scenariul actual (Pilonul I + Pilonul II). Cu alte cuvinte, dintre toate cele trei scenarii posibile, cel mai bun pentru viitor ar fi cel in care creste contributia alocata Pilonului II, iar cel mai prost ar fi renuntarea la Pilonul II. Scenariul actual, in care cele doua sisteme coexista si contributia la Pilonul II este de doar 3,75%, se situeaza la mijloc. Analiza specialistilor de la KPMG include, pe langa romanul cu salariu mediu, si calcule pentru cazul cu salariu minim si pentru cazul cu salariu de doua ori mai mare decat media pe economie.

La final, concluziile raportului KPMG: "In baza unor ipoteze conservatoare privind ratele de rentabilitate viitoare, estimarile arata ca activele din cadrul Pilonului II acumulate pe parcursul perioadei de angajare pot asigura un venit suplimentar substantial la pensie. Acest venit este direct proportional cu contributiile directionate catre Pilonul II si nu este expus riscurilor care decurg din evolutiile demografice sau economice negative, cu exceptia riscului unor randamente investitionale scazute. (...) Exemplul demonstreaza importanta diversificarii surselor de venit pentru perioada post-pensionare, in contextul in care pensiile din Pilonul I sunt supuse unor presiuni demografice din ce in ce mai pronuntate si nu vor putea asigura o rata adecvata de inlocuire a venitului si un nivel de trai adecvat dupa pensionare."

10. Rezultatele negative ale Ungariei si Poloniei dupa afectarea Pilonului II

Studii ale Bancii Mondiale (WB) si ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) din 2012-2013 au aratat faptul ca inversarile reformelor Pilonului II din regiunea Europei Centrale si de Est nu si-au atins obiectivele pretinse de guvernele care au afectat fondurile private de pensii prin reducerea contributiilor sau chiar nationalizari totale sau partiale. Efectele fiscale pozitive s-au produs aproape exclusiv pe termen scurt, iar in situatia in care ele au si o componenta de termen mediu si lung aceasta vine cu costul reducerii substantiale a ratelor de inlocuire din sistemul de pensii ca intreg, deci fara imbunatatirea sustenabilitatii de ansamblu a acestuia.

In Polonia, fondurile de pensii private din Pilonul II au fost puternic reduse in numeroase etape, incepand din 2013 si pana in prezent. Prima masura a fost reducerea contributiilor de la 7,3% la 2%, urmata de o deschidere a sistemului. In 2014, cand datoria publica a Poloniei a depasit 55% din PIB (55,7%), Guvernul a decis sa anuleze titlurile de stat detinute de fondurile de pensii, adica peste 30 mld. EUR, reducandu-si astfel cu 5 procente datoria publica. Este relevant in contextul in care Polonia prevede in Constitutia sa masuri bugetare in cazul in care datoria publica depaseste acest nivel considerat critic, de 55% din PIB. Efectele fiscale ale contrareformei au fost deja absorbite de cheltuieli guvernamentale, fara castiguri pe termen lung, iar in 2016 datoria publica a Poloniei s-a intors la 54,4% din PIB, cu perspectiva depasirii acestui prag, din nou, in 2017.

In Ungaria, nationalizarea de facto a Pilonului II de pensii private nu a reusit sa imbunatateasca nici situatia economica, nici pe cea a finantelor publice, in realitate inrautatind situatia de pe pietele financiare. Astfel, rating-ul suveran al Ungariei a fost redus de agentia Standard&Poor's de la investment grade la junk in 2012, imediat dupa finalizarea procesului de nationalizare de facto a fondurilor de pensii private de Pilon II. Din punct de vedere fiscal: in pofida unui efect usor pozitiv pe termen scurt (excedent bugetar de 4,3% din PIB in 2011), Ungaria a epuizat rapid aceste rezerve, reintrand pe deficit fiscal (2% din PIB in 2012, 2,7% in 2013), in timp ce datoria publica a continuat sa creasca: de la 80% din PIB la finalul anului 2010 la 82% din PIB la mijlocul anului 2013.

Este important de precizat, in context european, ca in jumatate dintre statele membre UE sistemele de pensii includ o componenta privata (de tip Pilon II, ca in Romania) obligatorie sau cvasi-obligatorie, depinzand de legislatia fiecarei tari. Aceasta caracteristica a ajutat de-a lungul timpului la construirea unei culturi a economisirii, constituind singura metoda care a functionat in Europa dezvoltata.

11. Perspectivele pensiilor private in Romania

Depasirea primilor 10 ani de functionare a pensiilor private in Romania duce sistemul nu doar intr-un moment de bilant aniversar, ci si intr-o pozitie de reflectie privind viitorul. Avand deja peste 10 miliarde de euro in administrare, fondurile de pensii private (Pilonul II + Pilonul III) au acum nevoie de o diversificare investitionala superioara celei de pana acum, motiv pentru care APAPR sustine relaxarea legislatiei privind universul investitional permis. Cresterea limitelor pentru fondurile mutuale, si ETF-uri, sau introducerea printre instrumente a obligatiunilor corporative cu rating redus, obligatiunilor ipotecare, private equity sau instrumentelor derivate pe rata dobanzii (strict pentru protectia portofoliilor existente) se numara printre ideile promovate de APAPR.

In acelasi timp, este necesara o revizuire semnificativa a cadrului legislativ in ceea ce priveste digitalizarea operatiunilor fondurilor de pensii si comunicarea acestora cu participantii. Astfel, APAPR a propus ASF revizuirea normelor in vigoare pentru alinierea comunicarii cu participantii/beneficiarii in format electronic, astfel incat toata corespondenta sa poata fi oferita in primul rand electronic. Propuneri similare au vizat automatizarea fluxurilor de aderare, colectare a contributiilor, plata a beneficiilor si autorizare a agentilor de marketing.

Nu in ultimul rand, cele mai importante masuri avute in vedere de APAPR pentru continuarea cresterii sanatoase a sistemului de pensii private vizeaza cresterea contributiei la Pilonul II inapoi catre nivelul de 6% avut in vedere de legislatia initiala, de la lansarea sistemului, precum si cresterea deductibilitatii fiscale pentru facilitarea accesului participantilor la Pilonul III de pensii facultative. Impreuna, aceste doua masuri, de luat in calcul pentru autoritatile romane pe termen mediu si lung, sunt in masura sa consolideze sistemul de pensii private si increderea publicului in acest mod de economisire.


Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Bilantul sistemului de pensii private obligatorii (Pilonul II) din Romania).




Share |


CITITI PE ACEEASI TEMA:
12 institutii din industria financiara fac un apel pentru pastrarea stabilitatii industriei financiare
APAPR: Propunerile Guvernului pentru Pilonul II arunca Romania in haos
CFA Romania reactioneaza la modificarile propuse pentru Pilonul II: Viitorul economic al Romaniei este in pericol!

Autor: Andreea RADU | Publicat pe 21.12.2018 | 1144 vizualizari


TOP Stiri


Comenteaza acest articol
1 comentariu
laurentiu vrabie (Anonim) (21.12.2018 11:28)
Sunt de parere ca doar doua variante de pensie : cea de stat
si , cine doreste, cea privata, sunt ultra suficiente. Mai
pot face investitii imobiliare, etc. , cine doreste o reala
diversificare a obtinerii de venit din alte surse, necesare
unui trai decent.
Obligatia de a pune banii in Pilonul II mi se pare un abuz.
Pot opta pentru Pilonul III, si sa depun ce suma doresc.
Tabelul cu prognoza cat va fi pensia cu Pilonul II este
profund eronata !
Nu se tine cont de inflatia generala, care poate duce
peste 20 de ani la mai putin de 0,2% valoarea de cumparare a
banilor acumulati in Pilonul II, astfel incat ma gandesc
foarte serios sa ma retrag din acest Pilon .


DISCLAIMER: Dupa trimiterea comentariului, acesta va fi aprobat de un moderator. Vor fi publicate doar comentariile pertinente, la obiect, legate de continutul prezentat in material. Nu vor fi publicate comentariile care includ cuvinte obscene, atacuri la persoane/ institutii, atacuri si jigniri aduse autorului materialului, injurii aduse celorlalti cititori care au postat un comentariu, anunturi publicitare. Ne rezervam dreptul de a edita sau de a elimina complet orice comentariu care nu corespunde acestor principii. Site-ul 1asig.ro si Media XPRIMM nu-si asuma responsabilitatea juridica pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Atentie! Campurile "Comentariu" si "E-mail" sunt obligatorii
Nume:
Daca nu sunteti logat, numele dumneavoastra va aparea cu sufixul '(Anonim)'. Pentru a va autentifica, click aici
Daca sunteti logat si nu completati campul nume, va aparea automat numele dumneavoastra cu care v-ati inregistrat pe site
E-mail:

Comentariu:
< 10.000 car.

  Cod de securitate
Introduceti codul din imagine:


Arhiva



PAID

OMNIASIG




























Copyright 2019-2017 (c) 1asig.ro
powered by Media XPRIMM