BNR mentine dobanda de politica monetara la 2,50% pe an

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a hotarat, luni, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50% pe an, conform comunicatului de presa publicat de institutie.

In acelasi timp, Consiliul a mai hotarat mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare la 3,50% pe an.

Totodata, a fost decisa pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Cum motiveaza BNR aceasta decizie:

Potrivit comunicatului BNR, rata anuala a inflatiei IPC si-a stopat cresterea in luna iunie, ramanand la nivelul de 5,4%, deasupra intervalului de variatie al tintei de inflatie. Stagnarea a avut loc in conditiile in care accelerarea cresterii in termeni anuali a pretului combustibililor si a preturilor legumelor si fructelor a fost compensata ca impact de scaderea dinamicii pretului produselor din tutun si incetinirea usoara a inflatiei de baza.

Rata anuala a inflatiei CORE 2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice, preturi asupra carora influenta politicii monetare este putin semnificativa sau nula) a continuat sa scada usor, pana la 2,9% in luna iunie, de la 2,99% in luna anterioara si 3,05% in luna martie.

Decelerarea a fost indusa de segmentul produselor alimentare procesate si de cel al serviciilor, in principal sub influenta dinamicii preturilor internationale ale unor produse agroalimentare si a evolutiei cursului de schimb al leului in raport cu euro.

In luna iunie, rata medie anuala a inflatiei IPC a ajuns la 3,6% de la 3,3% in luna mai; calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum, rata medie anuala s-a situat la 2,9% fata de 2,6% in luna mai.

Datele provizorii privind cresterea economica in trimestrul I 2018 indica moderarea ritmului de crestere economica la 4%, de la 6,7% in trimestrul IV 2017. Aceasta evolutie reprezinta o revenire catre ritmul potential de crestere, fiind insotita de reducerea excedentului de cerere agregata. Contributia majoritara, dar in diminuare fata de trimestrul IV 2017, a consumului gospodariilor populatiei a fost revizuita usor in jos, iar aportul pozitiv al formarii brute de capital fix a fost revizuit in sus. Contributia negativa a exportului net la cresterea PIB real a crescut considerabil, in conditiile in care noile date arata ca dinamica anuala a importurilor a incetinit mai putin decat in varianta anterioara, ramanand deosebit de ridicata.

Cele mai recente date statistice arata o incetinire a cresterii anuale a productiei industriale in perioada aprilie-mai comparativ cu trimestrul I 2018, concomitent insa cu sporirea semnificativa a dinamicii comenzilor noi in industria prelucratoare. Lucrarile din constructii au continuat sa scada in termeni anuali, pe seama segmentului constructiilor rezidentiale, in timp ce activitatea din comert si a mentinut dinamica robusta. Deficitul de cont curent si-a temperat considerabil adancirea in raport cu perioada similara a anului trecut. In acelasi timp, variatia anuala a costurilor salariale unitare din industrie a urcat in luna mai (la +8,6%, in crestere cu 2,4 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie), pe fondul incetinirii ritmului de crestere a productivitatii muncii.

Conditiile monetare au continuat sa-si atenueze caracterul acomodativ, in contextul cresterii cotatiilor relevante ale pietei monetare si al tendintei de apreciere usoara a leului fata de moneda europeana.

Creditul acordat sectorului privat si-a reaccelerat cresterea in iunie, la 6,8%, de la 6,4% in luna mai, pe seama creditului acordat populatiei, dar mai ales a creditului acordat societatilor nefinanciare. Ponderea in total a componentei in lei a continuat sa se mareasca, ajungand la 65% (de la un minim de 35,6% in mai 2012).

In sedinta de luni, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia august 2018, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirma perspectiva scaderii ratei anuale a inflatiei in trimestrul III, in conditiile mentinerii ei deasupra intervalului tintei, urmata de coborarea ei mai pronuntata in ultimele luni ale anului curent spre limita superioara a intervalului-tinta de 1,5 3,5%. Traiectoria anticipata a ratei anuale a inflatiei se mentine pe coordonate cvasi similare celor din prognoza precedenta pe termen scurt, dar usor revizuita in sens descendent pe orizontul mai indepartat de timp.

Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei inflatiei au ca principale surse evolutia preturilor administrate (gaze si energie electrica), a preturilor volatile ale produselor alimentare si ale unor produse alimentare procesate, precum si conditiile de pe piata muncii si conduita politicii fiscale. Relevante sunt, de asemenea, evolutiile viitoare ale pretului international al petrolului, ritmul cresterii economice si dinamica inflatiei in zona euro si in UE si, implicit, conduita politicii monetare a BCE si a bancilor centrale din regiune.

Pe baza datelor disponibile in acest moment, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50% pe an; totodata, a decis mentinerea la 1,50% pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 3,50% pe an a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

"Deciziile Consiliului de administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si in conditiile prezervarii stabilitatii financiare. Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse", a transmis banca centrala.