1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling

Attila LASZLO, Presedintele Comisiei pentru Sanatate Publica, Senatul Romaniei


De peste 10 ani tot discutam de necesitatea stabilirii pachetului de baza de servicii medicale, care sa fie finantat de catre asiguratorul de stat (peste acesta pot interveni asigurarile private de sanatate - n.red.). Cred ca ar trebui sa gasim solutii sa poata fi utilizate si finantari de la alti asiguratori (privati - n.red.).

XPRIMM: Care este viziunea dumneavoastra privind sistemul de sanatate si ce s-ar putea imbunatati?
Attila LASZLO: Cu aceasta ocazie, in sfarsit, discutam despre probleme care asteapta rezolvarea de foarte mult timp.

Stam pe o bomba demografica. La ora actuala, noi acordam marea majoritate a serviciilor medicale si finantam serviciile medicale pentru acele generatii care s-au nascut dupa cel de al doilea razboi mondial. Cand s-au nascut ei, erau generatii de 250-300 de mii de nou-nascuti in fiecare an, cu o scadere pana in anul 1966, dupa care au urmat doi ani cu peste 500 de mii de nou-nascuti si apoi inca 23 de ani cu peste 400 de mii de nou-nascuti. La ora actuala avem in jur de 180 de mii de nou-nascuti. De doi ani se nasc mai multi copii ai cetatenilor romani din strainatate decat ai celor din tara, motiv pentru care, foarte probabil ca, atunci cand in viitorul foarte apropiat generatiile nascute dupa '67 vor ajunge la varsta cand vor face boli cronice, cand se vor pensiona, atunci vom avea o problema privind finantarea serviciilor medicale. O sa tot scada numarul celor care contribuie si o sa creasca de la an la an numarul acelora care vor beneficia de aceste servicii.


Un alt aspect, sa stiti ca noi de 30 de ani nu ne adaptam infrastructura medicala la situatia de fapt si reala privind structura demografica a societatii romanesti. Noi tot carpim in functie de puterea politica, de influenta politica dintr-o parte sau alta, in functie de subiectivism sau criterii subiective, fara sa ne uitam sau sa ne facem o radiografie foarte clara privind situatia in teren, cum stam, care este structura de varsta a populatiei care o administram sau nu. Ne-au trebuit 30 de ani si o epidemie de coronavirus ca autoritatile locale sa constientizeze importanta implicarii in starea de sanatate a populatiei si sa constientizeze ca trebuie sa intervina din cand in cand.


Din cauza acestei situatii, in urma cu 3 ani si jumatate, primii au fost oncologii care si-au corectat previziunile pentru urmatorii 10 ani privind numarul cazurilor cu care se vor confrunta in viitorul apropiat si aici ma refer, in primul rand, la faptul ca, daca pana acum 3 ani si jumatate domniile lor preconizau o crestere a numarului de cazuri undeva la 50-60%, ei au fost primii care au actualizat aceasta previziune si au vorbit deschis de dublarea cazurilor oncologice in urmatorii 10 ani. Dupa care au venit celelalte specialitati de boli cronice netransmisibile - diabetologi, cardiologi etc - si am ramas socati privind necesitatile de adaptare a infrastructurii pe care o avem. Va dau un exemplu concret - conform statisticilor noi ar trebui sa avem sau foarte probabil avem 1,8 milioane de persoane cu diabet in aceasta tara. De ani de zile tratam cam 850-880 de mii, costurile tratamentelor acestor pacienti in 2016 au fost de circa 645 mil. lei, in 2017 - 740 mil. lei, in 2018 - 1 mld. lei si in 2019 - 1,5 mld. lei. In fiecare an numarul pacientilor a ramas stabil. Daca mai luam in considerare modificarile de varsta a societatii noastre, atunci foarte probabil, daca am avea pus la punct un sistem care sa detecteze precoce diabeticii, daca am avea un sistem de screening eficient, foarte probabil intr-o saptamana ar trebui sa ne dublam capacitatile de a face fata unei astfel de situatii. Daca suprapunem si modificarile de varsta, foarte probabil, in urmatorii 10-15 ani, ne vom confrunta cu un numar extrem de mare de persoane care sufera de diabet. Nu exista in lume nicio tara care sa faca fata unei astfel de provocari.


Eu stiu ce eforturi am depus in ultimii 7-8 ani ca sa majoram bugetele alocate sanatatii, ba cu 6%, ba cu 17%, rareori ajungi sa dublezi intr-o perioada foarte scurta bugetele alocate sanatatii oriunde ai fi in lume, motiv pentru care va trebui sa ne regandim atitudinea si sa vedem ce resurse suplimentare putem atrage pentru finantare si, in acelasi timp, de ce vrem sa atragem alte resurse. Aici situatia este extrem de complexa, extrem de conservatoare, cu niste carente legislative cat casa. Avem Legea sanatatii din 2006, care a fost modificata de peste 1.400 de ori pana acum. Exista o instabilitate legislativa. Toata lumea vorbeste de necesitatea unei noi legi a sanatatii, dar intre teorie si practica este un drum foarte lung.

XPRIMM: Ce altceva mai este de remarcat in situatia actuala a sistemului de sanatate?
A.L.: La ora actuala, foarte probabil, va trebui revizuit modul de finantare a sistemului, in sensul ca trebuie sa ne punem impreuna la contributie capacitatile si experienta sa stabilim ce reprezinta in aceasta clipa un risc financiar in aceasta tara. Ati asistat in ultimii ani la foarte multe discutii - sunt scumpe medicamentele, e o povara extrem de mare, ma costa daca trebuie sa merg la medic. 60% din populatia Romaniei nu merge niciodata la medic intr-un an, doar 40%, dar cu toate acestea, se elibereaza intr-un an cam 45-46 de milioane de retete compensate la nivel national. Aceste retete compensate sunt eliberate pentru aproximativ 9 milioane de persoane. Valoarea compensarii medii a unei retete nu ajunge la 20 de lei pe luna. 20 de lei mai reprezinta un risc financiar in aceasta tara? Pentru ca daca ne uitam la consumul de alcool, in Campia Transilvaniei, la barbati, ajungem la o cantitate de aproape 600 ml de tarie pe zi. Este un pachet de tigari care este fumat, probabil, in 10 ore. Din pacate nu s-au facut studiile de impact privind modificarile de finantare a unui astfel de sistem, in sensul sa identificam cat este acel risc financiar pe care ni-l putem permite - e vorba de medicatie de 3-5-7 lei pe luna - si ce sume s-ar elibera, de exemplu, daca am scadea rata de compensare de la 90% la 75% a unui produs cu 3,20 lei. Cand am incercat sa demaram aceste actiuni (de studiu) am constatat ca nu avem nici macar institutii care sa faca aceste lucruri, motiv pentru care am demarat o serie de foruri de dialog, unde am incercat sa identificam problemele si sa le cautam rezolvari in domeniile majore din sanatate. Noi cheltuim 1,2% din PIB pentru compensarea medicatiei - este cel mai scazut nivel din UE.


As prefera sa avem cat mai multi asiguratori (case de asigurare) pe piata si atunci cand va spun acest lucru ma refer la faptul ca putina competitie nu ar strica. Competitia ar duce si la o echilibrare a preturilor decontate catre furnizori pentru ca este inspaimantatoare situatia pe care o avem la ora actuala - acelasi serviciu decontat cu preturi foarte variabile de la o unitate la alta, cu rezultate ale interventiilor din partea sistemului care variaza de la un loc la altul si, pe buna dreptate, inclusiv institutiile mari care isi rezolva cazurile solicita o diferentiere privind decontarea serviciilor acordate in functie de rezultatul obtinut.

Situatia este complexa si ea necesita o colaborare ireprosabila intre mai multe specialitati si mai multe profesii care activeaza in aceasta piata si nu este doar treaba personalului medical. Este important sa contribuie atat economistii, cat si juristii si toti cei care au experienta in aceste domenii pentru a gasi rezolvari pentru problemele care, din pacate, nu au fost rezolvate in decurs de 30 de ani.

XPRIMM: Unde vedeti contributia asiguratorilor?
A.L.: La ora actuala tot cautam rezolvarile legale. Sunt niste capacitati care nu sunt utilizate - uitati-va la gradul de ocupare al paturilor. In al doilea rand, noi avem o problema legata de capacitatea pe care o are spitalul - Casa Nationala de Asigurari acopera intreaga capacitate a unitatii respective.

Cred ca de mai bine de 10 ani tot discutam de necesitatea stabilirii pachetului de baza de servicii medicale care sa fie finantat de catre asiguratorul de stat (peste acesta pot interveni asigurarile private de sanatate - n.red.). Si nimeni nu si-a asumat aceasta decizie. Dar, in acelasi timp, in viata reala, constatam de foarte multe ori ca se formeaza liste de asteptare. Pe langa capacitatile neutilizate, cred ca ar trebui sa gasim solutii sa poata fi utilizate, in functie de necesitati, si finantate de alti asiguratori (privati - n.red.), nu doar de catre cel de la stat, dar cred ca trebuie sa gasim si acea solutie cand pacientul nu doreste sa astepte pana ii vine randul. Va pot da ca exemplu situatia de la Cluj, unde din cauza transformarii celor doua institutii de recuperare din judet, daca inainte de COVID aveam lista de asteptare de 9-10 luni, la ora actuala programarile se fac pentru anul 2021. Este vorba de recuperare locomotorie, recuperare neurologica dupa accidentele vasculare si este vorba de problemele de recuperare cardiaca post infarct. La ora actuala suntem intr-un judet cu 700.000 de locuitori, dar fiind un centru universitar ar trebui sa luam in calcul un numar si mai mare de persoane afectate din alte judete, care nu au astfel de servicii.

Probabil ca daca vom continua sa asistam la aceasta subfinantare atunci trebuie sa gasim solutii - avem buzunarul pacientului sau avem asigurarile facultative private sau abonamentele. Si nu stiu de ce nu am putea dezvolta acest sistem, peste tot s-a dezvoltat.

XPRIMM: Ce modificari legislative vedeti ca ar fi necesare ca sa ajunga mai multi bani in sistemul public?
A.L.: Sa stiti ca de la Senat nu a existat varianta deductibilitatii abonamentelor medicale. De la Senat, in Plen, a fost aprobata deductibilitatea pentru asigurarile facultative de sanatate si am constatat cu stupoare ca deductibilitatea se refera si la abonamente. In aceasta clipa avem 2,5 milioane de persoane cu salarii mari care sunt captive datorita existentei abonamentelor. Aceste persoane ne mai genereaza o suma imensa care este decontata la Casa Nationala pentru servicii care sunt solicitate, motiv pentru care cred ca este imperios necesar sa fie clarificat acest aspect. Institutia care elibereaza abonamente nu are niciun interes si nu exista nicio metoda de control privind ce ti se ofera tie ca abonat din acest pachet, motiv pentru care am pledat si purtam aceste discutii, inclusiv la nivel politic, sa existe niste reguli clare pentru toti si sa existe o autoritate care sa supravegheze respectarea regulilor de joc in acest domeniu. Cu alte cuvinte, sa renuntam la abonamente, sa avem o transparenta in utilizarea resurselor, pentru ca fara acest lucru mentinem actuala nebuloasa si ne vom trezi cu sute sau milioane de oameni care mai devreme sau mai tarziu ne vor solicita renuntarea la solidaritate. Imi cer scuze pentru termen, dar acest abonament este un fel de taxa de raft.

Va recomand sa analizati studiul IRES facut in 2010 (cand urma sa preluam un spital) privind gradul de multumire al pacientilor fata de sistemul medical. Veti gasi niste date extrem de interesante si chiar socante in anumite situatii. Ca prioritate si cerinta, din 2010, se mentine pe primul loc curatenia, urmata de alimentatie, respectarea programarii, sa li se explice pacientilor ce urmeaza sa se intample cu ei dupa ce sunt internati si sa li se explice ce au de facut dupa ce sunt externati. Toate acestea reprezinta cam 87% dintre problemele pe care le-au exprimat respondentii. Am incercat sa continuam acest studiu, sa avem o imagine cat mai clara a nemultumirilor si cerintelor pacientilor.

Declaratiile au fost facute in cadrul emisiunii XPRIMM Time for Business "Asigurari de sanatate: ce-si doresc consumatorii".


Editor: Andreea RADU | Publicat pe 12.08.2020 | 8506 vizualizari
Share |