Angela TONCESCU, Presedinte, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor
Este de inteles faptul ca fiecare societate incearca sa isi dezvolte activitatea si sa isi promoveze propria imagine. Insa imi doresc sa inteleaga, si sa actioneze in consecinta, ca unindu-si eforturile pentru a sustine cauze comune pot obtine rezultate mult mai bune decat in urma eforturilor individuale.
Ma refer, de exemplu, la sustinerea in comun a unor actiuni precum cele de educare financiara a populatiei si a agentilor eco¬nomici, de crestere a prezentei in mass-media si cu alte informatii decat cele legate de rezultatele financiare proprii, de consolidare a increderii populatiei in industria asigurarilor si altele.
XPRIMM: Peisajul economic al ultimilor doi ani a adus o serie de provocari pentru piata de asigurari. Cu toate acestea, aceasta industrie poate fi caracterizata printr-un singur cuvant - stabilitate. Care au fost principalele masuri prin care autoritatea de supraveghere a contribuit la mentinerea acestei stabilitati?
Angela TONCESCU: Toate eforturile Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sunt canalizate pentru a preveni si a actiona in timp util, astfel incat efectele crizei financiare asupra pietei sa fie reduse la minimum posibil. In acest sens, monitorizam permanent activitatea societatilor si intermediarilor de asigurari si luam toate masurile care se impun pentru a ne asigura ca parametrii prudentiali sunt respectati de catre asiguratori in mod special. Incepand din 2010, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are o noua abordare a procesului de supraveghere si control, care pleaca, in primul rand, de la analiza manierei in care este condusa activitatea asiguratorilor, a modului de stabilire a obiectivelor acestora, precum si a mijloacelor de realizare si monitorizare a performantelor obtinute. Totodata, examinarea obiectiva a modului de administrare a riscurilor, precum si a sistemului de control intern au devenit tinte importante ale procesului de supraveghere.
In acelasi timp, prin toate hotararile adoptate, dar si in cadrul intalnirilor pe care le avem cu reprezentantii societatilor si brokerilor de asigurare, incercam sa stimulam adoptarea unui comportament prudent in ceea ce priveste activitatea de subscriere, de transfer al riscurilor, de intermediere, astfel incat obiectivul principal al fiecarei companii sa fie stabilitatea pietei, protectia consumatorilor de produse de asigurare si concurenta loiala, fundamentata pe principiile eticii in afaceri.
Cel putin pana in prezent, pot spune ca am reusit acest lucru, intrucat societatile de asigurare mentin si acopera cu active admise toate rezervele impuse de legislatie, fiind totodata in parametrii impusi in ceea ce priveste lichiditatea si solvabilitatea.
In prezent, reprezentatii Comisiei sunt implicati, la nivel european, in elaborarea masurilor de implementare a directivei privind viitorul regim de solvabilitate Solvency II. Impreuna cu autoritatile similare din unele state cu care am reusit sa stabilim parteneriate la nivel informal si indeosebi cu cele cu care exista deja legaturi stranse de colaborare, vom depune toate eforturile ca aceste masuri sa nu permita interpretari viitoare sau sa defavorizeze statele cu o structura a pietei asigurarilor similara cu cea din Romania.
XPRIMM: Care apreciati ca sunt principalele repere ale evolutiei pietei asigurarilor din Romania in 2010?
A.T.: Din punct de vedere al volumului de prime brute subscrise, cifrele aferente anului 2010 si chiar cele din trimestrul I din 2011 nu au reprezentat o surpriza, pentru ca ne asteptam ca piata de asigurari sa fie in scadere. Aceasta evolutie este si normala avand in vedere faptul ca piata de asigurari este in stransa dependenta cu alte piete, cum ar fi, de exemplu, piata vanzarilor auto sau cea a creditelor bancare, care la randul lor au inregistrat evolutii descrescatoare. La acesti factori de influenta s-au adaugat evolutia nefavorabila a somajului, scaderea veniturilor disponibile ale populatiei si asteptarile pesimiste ale acesteia cu privire la siguranta financiara, care au condus la amanarea deciziei de contractare a asigurarilor.
Pe de alta parte, in 2010 au fost implementate mai multe masuri care, cu siguranta, vor contribui la dezvoltarea pietei in perioada urmatoare si la cresterea nivelului de incredere in asigurari al consumatorilor. Ma refer, de exemplu, la: inceperea aplicariisistemului bonus-malus, emiterea electronica a asigurarilor RCA, reglementarea modalitatii de rezolvare a reclamatiilor de catre asiguratori si intermediari, aplicarea dispozitiilor legale referitoare la obligatia de informare a consumatorilor, reglementarea cerintelor de calificare profesionala pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele care lucreaza in domeniul distributiei produselor de asigurare etc.
Tot in 2010 a inceput si activitatea de subscriere a asigurarilor obligatorii ale locuintelor impotriva dezastrelor naturale si, in pofida schimbarilor legislative si de alta natura intervenite ulterior, sper ca societatile de asigurare vor reusi sa le explice oamenilor ca nu amenda pe care o pot primi pentru neindeplinirea obligatiei de asigurare este cel mai mare rau, ci faptul ca, in absenta asigurarii, nimeni nu le va acorda nicio despagubire pentru daunele pe care le-ar putea suferi. Ori calamitatile naturale, indiferent ca vorbim despre cutremur, incendiu sau alunecare de teren, nu asteapta o anumita data pentru a se produce.
XPRIMM: Ce noi tendinte isi vor pune amprenta asupra dezvoltarii pietei de asigurari in 2011, un an pe care analistii il considera al reluarii cresterii economice?
A.T.: Cifrele preliminare pentru trimestrul I al anului curent arata o crestere semnificativa a subscrierilor pe clasa de asigurari de incendiu si calamitati naturale, si indeosebi din asigurarile de locuinte, precum si a primelor brute subscrise din asigurari de raspundere civila generala sau asigurari de credite. Se pare, asadar, ca asiguratorii si-au indreptat cu succes eforturile in directia dezvoltarii altor linii de asigurari, renuntand temporar la clasele de asigurari auto, care deocamdata au sanse mai mici de revigorare din cauza vanzarilor scazute de vehicule si a leasingului auto.
Desi este inca dificil de avansat o prognoza cu o marja mica de eroare, tocmai din cauza ca piata de asigurari depinde de evolutiile din alte sectoare ale economiei nationale si de puterea de cumparare a populatiei, apreciez ca nu vom mai asista la scaderi de amploarea celor de pana acum si ca piata a depasit ce a fost mai greu.
Cu siguranta, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va face tot ce ii permite cadrul legal pentru a sustine dezvoltarea pietei si va fi flexibila in gasirea unor solutii optime la probleme punctuale, asa cum am facut de altfel si pana acum.
XPRIMM: In urma raportului de tara QIS 5 realizat in randul asiguratorilor din Romania, cum apreciati nivelul de pregatire al companiilor de profil pentru momentul implementarii Solvency II?
A.T.: Pentru sectorul asigurarilor din Europa si evident din Romania, prioritatea de necontestat a momentului este continuarea pregatirii pentru implementarea proiectului Solvency II.
In contextul creat de criza financiara, Comisia Europeana declara cu si mai mare fermitate ca implementarea directivei Solvency II la termenul propus de directiva Omnibus II, si anume 1 ianuarie 2013, este si ramane un obiectiv major pentru toti cei implicati.
Pentru pregatirea cat mai temeinica a implementarii acestei directive, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a demarat actiuni concrete inca din anul 2006, cand Romania inca nu aderase la Uniunea Europeana. Aceste actiuni au vizat, in primul rand, participarea constanta si activa a CSA la grupurile de lucru dedicate proiectului Solvency II din cadrul Comisiei Europene, al Consiliului European, al Comitetului European pentru Supraveghetorii in Asigurari - actuala EIOPA, precum si al Asociatiei Internationale a Supraveghetorilor in Asigurari.
Datorita acestei participari, avem posibilitatea sa obtinem informatii corecte si utile pentru deciziile pe care trebuie sa le luam in vederea implementarii Solvency II in Romania si, mult mai important, sa contribuim la elaborarea reglementarilor de asemenea maniera incat sa putem proteja interesele pietei romanesti. Pentru a realiza acest lucru, am reusit sa facem parteneriate informale cu unele tari, pentru ca este imposibil sa "lupti" singur impotriva ideilor pe care incearca sa le impuna alte tari cu piete de asigurari mult mai mari, cu structuri diferite si care beneficiaza din partea consumatorilor de o atitudine mult mai responsabila decat tara noastra.
Aceasta strategie a functionat deja in cazul textului final al directivei Solvency II, din care am reusit sa obtinem eliminarea unor prevederi care ar fi defavorizat piata romaneasca comparativ cu pietele mari de asigurari.
O alta actiune careia Comisia de Supraveghere a Asigurarilor i-a alocat resurse umane si materiale importante este cea legata de instruirea personalului propriu si al societatilor de asigurare cu privire la viitorul regim de solvabilitate.
Un exemplu concludent in acest sens sunt numeroasele seminarii, conferinte si sesiuni de instruire pe care CSA le-a organizat in ultimii ani, atat pentru personalul nostru, cat si pentru cel al societatilor de asigurare, fie in cadrul proiectelor Phare de care am beneficiat, fie prin fortele noastre proprii. Majoritatea actiunilor de instruire s-a bucurat de prezenta unor experti consacrati in domeniu cum sunt: Karel van HULLE - responsabilul proiectului Solvency II al Comisiei Europene; Carlos Montalvo REBUELTO - Director Executiv al EIOPA; Paul SHARMA - coordonatorul proiectelor Basel II si Solvency II in cadrul FSA-UK; membri ai secretariatului IAIS etc.
Totodata, de o importanta deosebita este si dialogul permanent dintre reprezentantii CSA si responsabilii de proiect de implementare Solvency II din fiecare societate de asigurare, care au fost stabiliti in urma evaluarii realizate de CSA in luna mai 2010 cu privire la stadiul de pregatire al fiecarei societati de asigurare pentru implementarea noului regim de solvabilitate.
Datorita transparentei si disponibilitatii pentru comunicare ale CSA, societatile de asigurare sunt in permanenta informate cu privire la stadiul legislativ al viitorului regim de solvabilitate si actiunile care se intreprind in acest scop la nivel european, fapt care, cu siguranta, le va ajuta sa asimileze mai usor cerintele Solvency II.
Rata mare de participare la QIS 5 a asiguratorilor din Romania (respectiv de 70% din numarul de societati de asigurare care, potrivit datelor actuale, intra sub incidenta Solvency II) furnizeaza un mesaj pozitiv in ceea ce priveste faptul ca sectorul asigurarilor se pregateste pentru implementarea noului regim de supraveghere.
Desi din raportarile QIS 5 ale asiguratorilor rezulta faptul ca in anumite domenii trebuie facute progrese, cum ar fi, de exemplu, calitatea datelor sau sistemele IT, totusi semnalele au fost pozitive, iar toti participantii au precizat faptul ca vor fi pregatiti la data intrarii in vigoare a noului regim de supraveghere, respectiv 1 ianuarie 2013.
Avand in vedere complexitatea specificatiilor tehnice, a modelelor interne si a procedurilor specifice de agregare, evaluare si conformare a indicatorilor in cadrul noului regim de solvabilitate, care implica o documentare laborioasa si de durata, este insa foarte important ca actiunile de instruire tehnica sa fie continuate cu aceiasi experti, atat din partea asiguratorilor, cat si ai autoritatii de supraveghere.
XPRIMM: Una dintre principalele probleme cu care se confrunta asiguratorii din Romania este lipsa de informare in domeniu a potentialilor asigurati. Cum apreciati ca poate contribui industria in ansamblu la cresterea gradului de educare in asigurari al publicului larg?
A.T.: Trebuie sa remarc faptul ca, in ultima perioada, reprezentantii societatilor si brokerilor de asigurare sunt mult mai activi in acest sens. Sunt tot mai multe seminarii si conferinte, campanii de promovare a diverselor produse, mass-media este tot mai interesata de domeniul asigurarilor si, implicit, tot mai multe informatii ajung la publicul larg. Asociatia profesionala a asiguratorilor face eforturi pentru derularea unui program de educatie financiara in scoli, probabil primele rezultate ale acestor demersuri ii vor permite sa se focalizeze asupra celor mai eficiente directii de actiune pentru educarea viitorilor consumatori.
XPRIMM: Anul trecut, CSA a fost un initiator si un sustinator activ si ferm al componentei de CSR in piata de asigurari. Care considerati ca este importanta acestor campanii de responsabilitate sociala?
A.T.: Intr-adevar, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor sustine necesitatea unei mai mari implicari a societatilor si brokerilor de asigurare in viata sociala, pentru ca, dincolo de gestul de umanitate pe care il fac, au si posibilitatea sa devina mai cunoscuti in randul populatiei si sa contribuie implicit la promovarea conceptului de asigurare.
Cu totii - si ma refer atat la CSA, cat si la cele doua asociatii profesionale UNSAR si UNSICAR - am considerat ca asemenea actiuni trebuie orientate mai ales spre ajutorarea copiilor, care pot contribui cel mai mult la schimbarea de mentalitate privind necesitatea asigurarilor. Astfel, putem privi actiunile caritabile de acum ale reprezentantilor pietei de asigurari si ca fiind o investitie pe termen lung in acest domeniu.
XPRIMM: Ce mesaj aveti pentru piata de asigurari din Romania?
A.T.: Este de inteles faptul ca fiecare societate incearca sa isi dezvolte activitatea si sa isi promoveze propria imagine. Insa imi doresc sa inteleaga, si sa actioneze in consecinta, ca unindu-si eforturile pentru a sustine cauze comune pot obtine rezultate mult mai bune decat in urma eforturilor individuale.
Ma refer, de exemplu, la sustinerea in comun a unor actiuni precum cele de educare financiara a populatiei si a agentilor economici, de crestere a prezentei in mass-media si cu alte informatii decat cele legate de rezultatele financiare proprii, de consolidare a increderii populatiei in industria asigurarilor si altele. Sunt convinsa ca asemenea actiuni vor contribui la imbunatatirea imaginii pietei de asigurari, care se va reflecta implicit in cresterea cantitativa a acestui sector.
Editor: Mihaela CIRCU
| Publicat pe 20.05.2011 |
